O carieră de mare anvergură, începută pe pământ românesc în anii '80, odată cu "Band Opus 4", continuată în Austria, respectiv Germania după 1989, şi consolidată în proiecte remarcabile. Consemnăm colaborarea sa cu pianistul american Mal Waldron, cu Gunther Schuller, acest exponent de marcă al curentului Third stream, cu doi mari trompetişti est-europeni, Tomasz Stanko şi Dusko Goykovich, cu Lee Konitz, Archie Shepp, sau cu pianistul Jancy Körössy, care revenea după o absenţă de 30 de ani în Europa. Şi doar am punctat evenimente dintr-o agendă extrem de generoasă, care provoacă afirmaţii la superlativ. Saxofonist, compozitor, producător, lansând peste 33 de albume, cu premii pentru compoziţie - ne reamintim doar în 2015 Nicolas Simion a fost câştigător în cadrul WDR Jazzpreis - Dortmund, la categoria "Jazz improvisation", iar anul trecut una dintre piesele sale pentru sextet de jazz a fost premiată în cadrul Bucharest Jazz Festival , în cea de-a doua ediţie a concursului de compoziție New Jazz Works. Cu un discurs elaborat, ancorat în varii sisteme ce vizează chiar şi soluţii din sfera muzicii contemporane, Nicolas Simion îşi trădează de fapt rădăcinile, adesea muzica sa reţinând sau sugerând inflexiuni profund româneşti. Puţine sunt albumele în care nu regăsim un Dans transilvan, sau alte accente doinite la saxofon, taragot sau la clarinet bas, gest firesc şi definitoriu pentru un profil artistic autentic. La sfârşitul acestei săptămâni, artistul propune un nou concert, motiv pentru care ne-a oferit un scurt interviu:

Nicolas Simion, sâmbătă, 27 mai, participi împreună cu trioul tău la My Unique Jazz Festival - Jazz aus Europa de la Berlin. Câteva cuvinte despre anvergura acestui festival...

Este un festival nou; este la a patra ediţie, centre culturale din Berlin contribuie cu muzicieni din diverse ţări şi ICR Berlin ne-a invitat pe noi să prezentăm compact-discul "Romanian Impressions" cu Sorin Romanescu şi Nadia Trohin - vocal. Vom avea acest concert, această lansare de CD, sâmbătă.

Cum a apărut această nouă versiune a Trio-ului Nicolas Simion?

Este prima formaţie din ultimii ani numai cu români. Am înregistrat un compact-disc în 2012 la Bucureşti cu Luiza Zan şi Sorin Romanescu; am avut câteva concerte, după care, din păcate, colaborarea noastră s-a întrerupt. Am considerat că muzica de pe acest album ar merita să fie cunoscută şi în străinătate şi în România… şi am invitat-o pe Nadia Trohin. Am avut câteva concerte. Chiar anul acesta am cântat, în aprilie la Scena; a fost un fel de repetiţie generală pentru acest festival. Concertul va fi imprimat în Berlin şi, dacă muzica şi calitatea artistică vor fi bune, poate o să mai facem un CD în această constelaţie.

Cât de important este folclorul nostru, ca sursă de inspiraţie în jazz, pentru că muzica ta are accente, se bazează pe folclor, îi oferi mereu noi forme de expresie?

Aş putea spune că sunt mai puţine citate în ultimii ani; sunt mai mult piese inspirate din folclor, dar compuse în stil folcloric, aşa cum au făcut mulţi compozitori de muzică clasică de la noi, începând cu Enescu, Jora, Silvestri, Nicolae Coman, Paul Constantinescu şi mulţi alţii care au distilat esenţa folclorului şi au scăpat cumva de citatul acela... care a frumos în felul lui, dar necesită acum o altă abordare. Şi în muzica de jazz, unde lumea armonică e mult mai sofisticată, mai deschisă, unde se improvizează foarte mult, e suficient să ai câteva idei, câteva melodii care se aseamănă cu folclorul ca să păstrezi măcar ceva din esenţa folclorului. Deci, sunt multe piese inspirate, nu sunt citate.

Cum reacţionează publicul german faţă de aceste piese inspirate din folclorul românesc?

Pentru publicul din străinătate în general este un lucru exotic. Sigur că au trecut vremurile în care muzica africană, muzica indiană, muzica est-europeană reprezentau o noutate. În ultimii ani se cântă foarte mult muzică etno, muzică folk-jazz, formaţii din toate ţările est-europene îşi prezintă cultura prin fanfarele care au avut succes foarte mare în străinătate şi prin muzicienii de jazz care au găsit în folclor o sursă de inspiraţie. Şi, dacă se cântă bine, publicul apreciază.

Ce proiecte mai apar în agenda personală? Când va fi următorul concert în România ?

Avem o invitaţie pentru Dobro Jazz la sfârşitul lunii iunie, cu aceeaşi formaţie, la Tulcea. Este un festival nou, aflat la a patra ediţie. Sper să pot să cânt mai des la Bucureşti. Încerc în continuare să fac o legătură între muzica şi muzicienii din România cu cei din Germania.