Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Pianista Alexandra Dariescu - 'Invitatul săptămânii' în 'Perpetuum mobile' luni, 27 februrie 2017

Publicat: miercuri, 1 Martie 2017 , ora 14.16

Apreciata pianistă, cu o spectaculoasă carieră în special în Marea Britanie, cântă în luna martie Concertul nr. 2 de Serghei Rahmaninov - un eveniment prin care este aniversat Radio România Muzical!


Vineri, 24 martie, vă faceți debutul pe scena Sălii Radio din București în compania Orchestrei Naționale Radio dirijate de un alt tânăr încă muzician român, aplaudat ca și dumneavoastră mai întâi în afara României - este vorba despre Cristian Măcelaru. Cred că nu mă înșel reamintindu-mi că v-am auzit spunând într-un alt interviu că să cânți pe o scenă în țara ta are o încărcătură emoțională și comportă o presiune în plus. V-aș întreba dacă este și cazul evenimentului de față. Cum vă pregătiți pentru acest concert și cum îl pregătiți?

În primul rând mă bucur din suflet că voi veni acasă, să concertez pe scena Sălii Radio și împreună, bineînțeles, cu Orchestra și cu Cristian Măcelaru. Va fi prima noastră colaborare. Noi ne-am întâlnit în Anglia, dar nu am cântat niciodată până acum împreună. Așa că de-abia aștept!

Concertul îl pregătesc foarte intens, deși l-am cântat exact acum două săptămâni pe scena londoneză de la Royal Festival Hall împreună cu London Philharmonic Orchestra. Bineînțeles, când pășești pe așa o scenă mare, de mai mult de trei mii de oameni, sala a fost arhiplină, este o încărcătură foarte mare, iar în momentul când voi păși pe scena Sălii Radio va fi cred că și mai mare și va fi bucuria și mai mare pentru că voi fi acasă.


Concertul din 24 martie stă sub semnul celor 20 de ani pe care îi împlinește Radio România Muzical, singurul post de muzică clasică din România. Am și o întrebare la care aș ține să-mi răspundeți cât mai neprotocolar cu putință… De când știți de Radio România Muzical, dacă se întâmplă să-l fi ascultat de-a lungul timpului și cum comentați modul în care Radio România Muzical v-a reflectat activitatea până în prezent? Repet, dincolo de orice conjunctură protocolară.

Radio România Muzical l-am ascultat prima dată pe internet acum mulți ani - cred că acum vreo zece ani, eram în Londra deja - și cred că am început să colaborăm… pur și simplu, au fost niște interviuri foarte scurte sau s-a preluat o știre de unde cântam eu și a fost anunțată pe website sau pe post… nu știu. Colaborarea noastră mai profundă a început acum câțiva ani. Și, pentru publicul românesc, este extrem de important să avem așa un post de radio care nu numai că promovează, dar informează foarte mult despre activitățile noastre, ale românilor care suntem în străinătate și despre care oamenii din țară s-ar putea să nu audă așa de multe. Așa că, pentru mine, Radio România Muzical are un rol extrem, extrem de important; este vital! Și m-a susținut foarte mult.


Într-o perspectivă mai generală, sigur că fiecare om care iubește muzica a fost șlefuit, a devenit mai bun prin ceea ce a ascultat, cel puțin în perioada când s-a îndrăgostit de muzică și s-a format. Cum ar arăta spusă povestea dumneavoastră ca melomană? Ce v-a făcut să vă îndrăgostiți de muzică?

Mama activează în învățământul primar și m-a încurajat foarte mult. A fost visul ei să strângă bănuți când eram mică și a cumpărat o pianină, pur și simplu din dorința de a face ceva deosebit. Bineînțeles acum, majoritatea copiilor are șansa de a învăța un instrument sau de a avea ore în particular, dar în 1991, când am intrat eu la Liceul de Artă din Iași nu se întâmpla așa. În copilărie pur și simplu mergeai afară, te jucai și atât. Acum, activitățile extrașcolare sunt mult, mult mai avansate. Iar din dorința mamei de a cumpăra această pianină pe care încă o am acasă cred că a venit și dragostea mea pentru muzică. Nu știu, nu am învățat înainte de a intra la Liceul de Artă, așa că din clasa I am început direct cu o profesoară foarte bună și foarte ambițioasă, care a văzut puțin talent în mine și pe care l-a șlefuit în următorii ani și mi-a dat o dorință foarte mare de a cânta pe scene. Învăț tot timpul foarte repede și acum asta este foarte bine, în repertoriu și în lumea în care sunt eu trebuie acumulat foarte rapid orice fel de informație sau partitură. Am început studiul pianului la 7 ani și la 9 ani am avut debutul cu orchestra…


Cu o orchestră din Chișinău, am înțeles…

Cu Orchestra din Chișinău, da… moment care, nu știu, cred că a fost cel în care mi-a spus ceva în interior că asta vreau să fac pentru toată viața mea. Vreau să devin o pianistă concertistă. În momentul acela habar n-am avut cât de greu va fi, cât de multă muncă va fi. Bineînțeles, este foarte mult muncă în orice domeniu, dar mai ales în domeniul muzicii trebuie să te dedici total artei pe care o faci. Trebuie să vrei tu din tot sufletul, nu contează de părinți, de profesori cât te-ar încuraja sau cât ar vrea ei ca tu să ai succes. Depinde de tine, de dorința de a te perfecționa tot timpul.


Versiunea completă a interviului - în curând, la "Poveștile de succes ale muzicii".

Interviu realizat de Ștefan Costache