Festivalul Internaţional de muzică clasică şi contemporană prezentat de unul dintre cei doi directori artistici ai săi, compozitoarea Adina Dumitrescu

Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică şi Contemporană "Ţintea Muzicală" se deschide joi, 2 iulie 2015. În acest an, festivalul are un nucleu în jurul căruia gravitează toate evenimentele: clarinetul şi întreaga familie de instrumente a acestuia. Mai multe detalii aflăm de la doamna Adina Dumitrescu, director artistici al Festivalului "Ţintea Muzicală".

Ediţia a şaptea a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică şi Contemporană "Ţintea Muzicală" debutează astăzi. Nucleul acestei ediţii este un instrument de suflat împreună cu familia sa. Despre ce instrument este vorba şi cum arată desfăşurătorul acestei ediţii a festivalului?

Este vorba despre clarinet şi familia lui, respectiv familia lui restrânsă - clarinetul binecunoscutul în la în si bemol, clarinetul bas, clarinetul contrabas, clarinetul mic, dar şi un clarinet din muzica populară finlandeză, pentru că anul acesta avem ca invitat un clarinetist important din Finlanda, Mikko Raasakka. Instrumentul de care vă spuneam se numeşte liru şi seamănă foarte bine cu clarinetul la construcţie, dar mai puţin la sunet. De asemenea, saxofonul, prezent cu mulţi membri ai familiei, respectiv alto, sopranino şi sopran.

Aţi pomenit dumneavoastră despre un invitat. Ştim că la această ediţie sunt mult mai mulţi invitaţi din ţară şi de peste hotare. Despre cine este vorba?

Din Finlanda - clarinetistul Mikko Raasakka şi pianistul Antti Vahtola, din Austria - clarinetistul şi saxofonistul Eberhard Reiter; Simon Springer şi Clemens Rofner - doi tineri responsabili cu concertul de jazz de duminică. Apoi din România, Emil Vişenescu şi Ştefan Voinic - clarinet, împreună că Trio Mozaic, Oana Vişenescu - vioară, violă şi Diana Spânu-Dănilă - pian. Mai avem o soprană, Adriana Mihai, un percuţionist - Lucian Simon şi Otto Probst - pian şi Carolina Astanei - mezzosoprană.

Vorbiţi-ne puţin despre repertoriu. Am văzut că invitaţii prezintă publicului atât lucrări din repertoriile tradiţionale dedicate clarinetului, dar şi numeroase lucrări contemporane. Practic, familiarizaţi publicul atât cu literatura muzicală tradiţională, dar totodată şi cu posibilităţile tehnice ale instrumentului.

A fost de la început dorinţa noastră să punem împreună muzica clasică binecunoscută cu cea contemporană şi festivalul invită în fiecare an compozitori să scrie pentru o formulă dezvoltată din instrumentele specifice ediţiei, respectiv clarinetul în cazul acesta. Avem într-adevăr opusuri de Mozart, Crusell (un finlandez contemporan cu Mozart) şi lucrări contemporane pentru clarinet, percuţie şi vioară.

*

Compozitoarea Dana Probst, despre Festivalul Internaţional "Ţintea Muzicală"

Ediţia a şaptea a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică şi Contemporană "Ţintea Muzicală" se bucură de prezenţa unor interpreţi din Austria, Finlanda şi România, între care clarinetiştii Mikko Raasakka şi Emil Vişenescu, clarinetistul şi saxofonistul Eberhard Reiter, soprana Adriana Mihai, mezzo-soprana Carolina Iulia Astanei, pianiştii Otto Probst, Diana Spânu-Dănilă şi Antti Vahtola, violonista Oana Vişenescu, percuţionistul Lucian Simion, basistul Clemens Rofner şi percuţionistul Simon Springer. Compozitoarea Dana Probst, director artistic al festivalului, a dialogat cu Alexandru Mija.

Stimată doamnă Dana Probst, ediţia a şaptea a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică şi Contemporană "Ţintea Muzicală" debutează astăzi cu un instrument care se află în prim-plan, şi anume clarinetul şi familia sa de instrumente. Dacă ne puteţi da mai multe detalii despre ideea plasării clarinetului ca nucleu al acestei ediţii a festivalului…

Noi, ca şi compozitori, iubim foarte mult acest instrument. Este un instrument generos, care are o istorie nu foarte lungă în comparaţie cu alte instrumente - a fost inventat în urmă cu 300 de ani -, dar care oferă şi astăzi în continuare foarte multe şi compozitorilor contemporani. Clarinetul ca temă a ediţiei sigur că se leagă şi de nişte date concrete, respectiv de colaborările pe care le-am avut noi în Austria şi Finlanda cu muzicieni, pe care am dorit să le continuăm şi în România, având în vedere că ştim că în România există muzicieni la fel de valoroşi şi compozitori la fel de valoroşi. Am vrut să avem un reper în istorie; reperul a fost Mozart, bineînţeles. Mozart a iubit acest instrument foarte mult. Instrumentul era încă nou, încă fraged, dar Mozart i-a dat mult de făcut şi a rămas în istorie. Atinge mai multe genuri. Pe lângă muzica clasică, muzica contemporană, intrăm şi în jazz, chiar pop şi musical în ultimul nostru concert, prin saxofon.

Festivalul are şi o latură educativă, pedagogică. În acest sens astăzi, în prima zi, au loc două workshopuri. Despre ce este vorba?

La Universitatea de Muzică începem cu două workshopuri scurte, cele de clarinet, şi încă două - cele de compoziţie. Unite ar fi două workshopuri mai mari - clarinet şi compoziţie - care vor fi susţinute de Mikko Raasakka, clarinetist din Finlanda, de Eberhard Reiter, clarinetist şi saxofonist din Austria, Karmella Tsepkolenko din Ucraina, o compozitoare cunoscută publicului din România şi Drew Wilson din Marea Britanie.

Şi anul acesta festivalul se desfăşoară în diferite localităţi şi locaţii.

Noi am pornit în urmă cu mulţi ani de la localitatea de naştere a tatălui nostru, Ţintea, Băicoi, aflată la 20 km nord de oraşul Ploieşti, şi încet încet am extins aria de concerte. Anul acesta sunt patru concerte în patru locuri diferite. Pornim cu vineri, 3 iulie, la Universitatea de Muzică, la ora 17.00 - un concert care se va ţine în Sala Enescu. Sâmbătă, 4 iulie, la ora 19.00 - un al doilea concert în grădina casei noastre din Ţintea (sperăm că vreme va ţine cu noi). Duminică, 5 iulie, la prânz, la ora 12.00 - un al treilea concert în biserica romano-catolică "Cristos Rege". Şi duminică, 5 iulie, la ora 19.30 - ultimul concert al festivalului, la Casa de cultură din Lilieşti-Băicoi, în imediată apropiere de Ţintea.