Orchestra Naţională Radio invită publicul vineri, 22 mai 2015, de la ora 19.00, în Studioul Mihail Jora, la o seară dedicată serenadei. Derulată sub bagheta dirijorului David Crescenzi, serata de la Sala Radio se va deschide cu una dintre serenadele lui Wolfgang Amadeus Mozart - nr. 10 în Si bemol major. Programul va fi completat de selecţiuni din opere semnate de acelaşi compozitor clasic, dar şi de Gioachino Rossini şi Pietro Mascagni. Concertul este realizat cu participarea tenorilor Lucian Corchiş, Andrei Lazăr şi a baritonului Iordache Basalic. Despre concert ne-a vorbit dirijorul David Crescenzi.

Sunteţi pentru a doua oară în această stagiune la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio. Cât de important este pentru orchestră şi pentru publicul de la Sala Radio să participe şi la astfel de programe, cu muzică de operă?

E important din două puncte de vedere. În primul rând pentru că avem acest subiect - serenada - am şi numit concertul "Mica serenadă de seară" şi am considerat că este o bună ocazie de a pune în valoare suflătorii ansamblului. Vor cânta Serenada nr. 10 de Mozart - o lucrare foarte cunoscută, dificilă şi de dimensiuni considerabile - vorbim de aproape o oră de muzică. Fiecare dintre cei 13 de pe scenă va fi solist. Pentru public este important pentru că astfel îi pot descoperi pe suflătorii Orchestrei Naţionale Radio. În al doilea rând, după pauză, ne abatem puţin de la accepţiunea generală a unei seri de operă în concert. Da, cântăm uvertura operei "Bărbierul din Sevilla", dar nu şi aria lui Figaro, ci serenada tenorului din primul act. La fel şi în cazul operei "Cavalleria rusticană". Publicul cunoaşte intermezzo-ul, dar noi propunem Preludiul - o muzică romantică - şi, din nou, serenada tenorului. E un program nou pentru mine, trebuie să recunosc faptul că este şi unul dificil. Este pentru prima oară când dirijez serenada de Mozart, dar mă bucur că am această şansă.

Se vorbeşte de fiecare dată de public pentru operă şi public pentru concertele simfonice. Cum ar trebui să privească publicul de la Sala Radio, unul obişnuit mai degrabă cu programele simfonice, acest tip de concerte?

În ultimii cinci ani în care am dirijat aici am observat că Radioul nu îşi propune neapărat o competiţie cu alte instituţii din Capitală, ci mai degrabă să deschidă orizonturile celor care participă la concertele din Studioul Mihail Jora. Prin programele propuse se doreşte ca publicul să aibă o idee despre ce înseamnă opera, prin lucrări care se aud mai rar pe scenele româneşti. Este o metodă foarte bună de a familiariza publicul şi de a-l direcţiona spre un spectacol de operă integral.

În general publicul se apropie mai greu de operă. Am dirijat la Cairo şi acolo la programele simfonice sau de balet sălile erau pline, cu aproape 2000 de oameni. La operă însă erau doar 100 sau 200 de persoane în public. Pentru mine a fost un şoc. Nu a ţinut de promovarea manifestărilor, ci mai degrabă de cultură. În România publicul este curios. Vrea să înţeleagă opera şi prin concerte cum sunt cele din seria "Celor 3 dive" au şansa să cunoască şi această parte a muzicii, nu neapărat să asculte un spectacol întreg. La operă în concert te poţi concentra şi pe alte aspecte ale muzicii şi asta cred că este foarte important.

Cum a decurs colaborarea cu cei trei solişti ai serii?

Ei reprezintă tânăra generaţie. Îmi amintesc că Lucian Corchiş acum 9 ani, când am dirijat premiera spectacolului "Nunta lui Figaro" la Bucureşti, cânta un rol secundar. Acum interpretează rolurile principale în opere ca "Elixirul dragostei" sau "Lucia di Lammermoor". A crescut foarte mult, la fel ca toţi soliştii români. Nu mai este o surpriză că foarte mulţi solişti români cântă pe scene ca Metropolitan, La Scala, Roma sau Berlin.

Invit publicul bucureştean să participe la acest concert. Avem două părţi diferite, la fel de interesante, şi sper că sala va fi plină.