Arhivă : Interviuri Înapoi

Nouă apariție discografică: Laura Buruiană - Alexandra Silocea

Publicat: marți, 24 Februarie 2015 , ora 12.19

Un nou album discografic semnat de violoncelista Laura Buruiană și pianista Alexandra Silocea va fi lansat în data de 10 martie. Albumul cuprinde Sonata op. 40 în re minor pentru violoncel și pian de Dmitri Șostakovici, Sonata op.119 în Do pentru violoncel și pian de Serghei Prokofiev dar și Sonata în fa minor, op. postum de George Enescu. Despre această lansare ne-a vorbit violoncelista Laura Buruiană, într-un interviu acordat postului nostru.


Stimată doamnă Laura Buruiană - o nouă lansare discografică a cărei protagonistă sunteți alături de pianista Alexandra Silocea. Ce opusuri sunt înscrise pe acest nou CD?

Sonata de Enescu - sonată fără număr de opus, care este scrisă într-o singură parte, apoi Sonata de Prokofiev pentru violoncel și pian și Sonata de Șostakovici.


Cum a apărut ideea acestei lansări?

Eu o cunosc demult pe Alexandra Silocea, de pe vremea când eram amândouă în România. Ne-am revăzut la Paris și atunci am avut ideea să colaborăm. Acum doi ani am reușit să punem la punct această colaborare prin propunerea care a fost făcută de către casa de discuri din Londra AVI Records și am înregistrat la Paris în 2013, iar acum CD-ul va ieși pe 10 martie.


Lansarea va fi așadar pe 10 martie. Se va organiza un eveniment, veți avea un recital?

Nu. Din păcate nu am putut organiza pentru că lansarea a fost planificată în 2014, însă a fost întârziată un pic și ne-a anunțat în ultimul moment. Deci, nu am mai putut organiza nimic, însă bineînțeles că vom face acest lucru la sfârșitul anului.


Ce ne puteți spune despre această sonată a lui Enescu, cu opus postum, pe care ați înregistrat-o pe acest album. Care este relația dumneavoastră cu această lucrare?

Îmi aduc aminte că prima dată când am cântat-o aveam 18 ani și am cântat-o de-atunci de zeci de ori, dacă nu chiar sute de ori. Am cântat-o și în turneul din America pe care l-am avut acum vreo zece ani, după ce am câștigat concursul de acolo. Este o lucrare extraordinară, la care țin foarte mult. Mă bucur că am avut ocazia, în sfârșit, să o înregistrez. Am încercat de mai multe ori să o înregistrez. Este superbă! Practic, Enescu a început să lucreze la prima sonată pe care toată lumea o știe, a făcut prima parte, după care s-a răzgândit și a reînceput sonata. Această primă parte este extraordinară, iar compozitorul Hans Peter Türk a redescoperit-o acum vreo 20-25 de ani și a terminat-o, pentru că era neterminată, și în acest fel am putut să o prezentăm. Într-adevăr, este o lucrare extraordinară și sunt convinsă că va avea un mare impact.


Care sunt elementele care fac colaborarea cu pianista Alexandra Silocea să fie atât de bună, atât de spornică?

Eu cred că ne potrivim foarte bine ca firi, chiar dacă suntem de fapt diferite - ea este o persoană foarte cerebrală, foarte echilibrată; eu sunt mai spontană, mai pasională - dar acest lucru face totuși ca rezultatul să fie unul, sper, bun. Ne-am înțeles foarte bine și a fost o colaborare foarte frumoasă. Și acum, pentru concertele care vor veni și alte înregistrări, presupun, în viitor sunt convinsă că va fi la fel de bine.


Ce alte proiecte de viitor mai aveți și pe când vă vom revedea pe o scenă din România?

Sper că în curând pe o scenă din România. Alte proiecte anul acesta… cum am schimbat un pic Trio-ul Brâncuși prin noi membri - pianistul Ferencz Vizi și violonistul Artur Aguilar care au înlocuit cele două membre care au fost până acum - trio-ul începe din nou să reînvie. De aceea, pregătim o înregistrare cu Trio-urile de Cesar Franck pentru casa de discuri Naxos, înregistrare pe care o vom realiza la sfârșitul acestui an. Sunt pregătiri și repetiții destul de multe pentru acest proiect. Din nou, alte două CD-uri pe care le voi înregistra anul acesta - unul cu Matei Varga, de altfel în Italia, și Sonata de Ginastera cu un pianist brazilian de aici. Plus alte concerte, bineînțeles la Brest, în America cu Matei și un turneu în China cu Trio-ul Brâncuși.

Interviu realizat de Alexandru Mija