Teatrul de Operetă şi Musical 'Ion Dacian' îşi deschide porţile într-un nou sediu. Evenimentul va fi marcat prin premiera musicalului 'Fantoma de la Operă' a lui Andrew Lloyd Webber. Mai multe despre acestea am aflat de la Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naţionale Bucureşti.

Sâmbătă, pe 24 ianuarie, Opereta îşi inaugurează noul sediu. Ce înseamnă acest eveniment în evoluţia acestei instituţii?

Înseamnă o reparaţie istorică în primul rând, pentru că, aşa cum se ştie, în 1986, în vremea regimului comunist, Ceauşescu a dărâmat sediul Operetei de pe cheiul Dâmboviţei. Cei de atunci a trebuit să mute într-o săptămână arhiva, costumele, decorurile, improvizând în Sala Studio a Teatrului Naţional. De atunci am funcţionat până acum doi ani în sediul Teatrului Naţional, într-o sală improprie, într-o sală fără fosă de orchestră, cu o acustică necorespunzătoare, fără condiţii pentru a putea desfăşura un astfel de gen de spectacol, care e extrem de complex. Opereta şi musicalul fiind extrem de uşor de privit şi de perceput de către public, dar extrem de greu de realizat de către artişti, de către echipa tehnică, presupunând decoruri impresionante, mari, costume multe, multă lume pe scenă.

O astfel de scenă nu exista până acum câţiva ani, dar iată că s-a prefigurat şi că există la ora actuală un sediu în care putem să ne desfăşurăm activitatea artistică. Îl inaugurăm cu "Fantoma de la operă" - un spectacol care poate fi considerat o revoluţie pentru România, deoarece e realizat în condiţii foarte bune pentru acest gen -, spectacolul cel mai longeviv pe care l-a avut musicalul ca gen, cel mai bine vândut spectacol din istoria musicalurilor. Sperăm că şi în România nu-şi va dezminţi succesul internaţional.

A fost un efort foarte mare să obţinem drepturile de autor, pentru că ei sunt foarte selectivi în ceea ce priveşte drepturile de autor ale acestui spectacol, adică dreptul de a fi reprezentat şi în alte ţări decât acolo unde deja există, şi unul din criteriile pe care se bazează pentru acest lucru ar fi acela că doresc încasări. În România, povestea cu încasările nu ţin aşa de bine, deci nu acesta a fost argumentul prin care am reuşit să obţinem drepturile de autor, ci acela că, practic, desfacem acest spectacol într-o zonă artistică şi stilistică interesantă şi probabil că şi posesorii drepturilor de autor speră că va fi un pas important pentru această zonă a Europei.

Sperăm să încântăm publicul, care-şi manifestă vădit interesul pentru ceea ce se întâmplă la Opera Naţională şi la cele trei componente ale sale prin cumpărarea de bilete asiduă. La "Fantoma de la operă" am pus două spectacole în vânzare, s-au vândut în 14 minute, iar după ce am mai pus încă două în vânzare şi le-am anunţat doar pe mediul on-line, s-au vândut fără să meargă la casa de bilete decât patru persoane, s-au vândut în două ore. Iată, e un apetit foarte mare pentru acest gen de cultură şi credem că ne câştigăm încetul cu încetul un public fidel, un public satisfăcut.