Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Victor Giuleanu - 100 de ani de la naștere. Interviu cu Prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu

Publicat: marți, 11 Noiembrie 2014 , ora 11.51
Astăzi, 11 noiembrie 2014, se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Victor Giuleanu - personalitate marcantă a lumii muzicale, care s-a remarcat în țara noastră dar și ca reprezentant al culturii noastre în lume - teoretician, profesor și rector al "Conservatorului", actualmente Universitatea Națională de Muzică din București. Pentru a marca acest moment a fost lansat recent la Editura Muzicală volumul Victor Giuleanu - un portret în documente și mărturii, semnat de muzicologii prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu și Andreea Chiselev, discipola sa, absolventă a studiilor de Muzicologie ale Universității Naționale de Muzică din București și redactor Radio România Muzical.

Despre omul Victor Giuleanu, dar și câteva dintre realizările sale importante aflați dintr-un dialog între Valentina Sandu-Dediu și Andreea Chiselev.


Andreea Chiselev:
Pe maestrul Victor Giuleanu nu îl cunoșteam decât prin intermediul lucrărilor sale teoretice în momentul în care mi-ați propus, în 2010, să devină subiect pentru lucrarea mea de dizertație la Universitatea Națională de Muzică București. Dumneavoastră l-ați cunoscut însă și ca om. Ce ar trebui să știe despre omul Victor Giuleanu cei care nu au avut ocazia să-l întâlnească personal?

Valentina Sandu-Dediu: Așa cum l-am cunoscut eu, spre finalul anilor '80, m-au impresionat extrem de mult statura, eleganța și o anumită distanță a profesorului - bineînțeles nu în sensul rău al cuvântului -, o distanță care impunea respect și care, totodată, putea fi parcursă ușor spre apropiere. Mai târziu, când mi-a fost îndrumător de doctorat, la începutul anilor '90, am observat o curiozitate vie a maestrului pentru năzbâtiile discipolilor. Întreba mereu tot felul de lucruri, despre lecturi pe care le frecventam eu și domnia sa n-avea de ce să le frecventeze, îmi făcea mereu observații riguroase pornind de la detalii de redactare și până la formularea ideilor. Cei care nu l-au cunoscut ar fi apreciat în mod sigur corectitudinea, spiritul critic și o anumită ținută, statură - dreaptă și mereu corectă.


Andreea Chiselev:
Volumul "Victor Giuleanu - un portret în documente și mărturii", apărut recent la Editura Muzicală, celebrând 100 de ani de la nașterea acestei complexe personalități - muzician, profesor, teoretician, rector -, prezintă însă obiectiv parcursul profesional al maestrului, presărat totuși cu mărturii ale unor colegi, studenți, prieteni. Păstrând tonul obiectiv pe care l-ați utilizat și în carte, care ați spune că sunt cele mai de seamă realizări ale lui Victor Giuleanu?

Valentina Sandu-Dediu: Din punctul meu de vedere, foarte subiectiv de fapt, Victor Giuleanu este în primul rând teoretician. Este autorul celui mai important Tratat de teorie pe care l-a avut muzica românească în a doua jumătate a secolului XX. Aș îndrăzni să spun că până astăzi, dar sigur au apărut multe alte lucrări teoretice poate mai aduse la zi. Acest tratat de teoria muzicii, apărut în versiune completă în 1984, sintetiza o experiență și a profesorului și a teoreticianului Giuleanu, a celui care citea fluent în mai multe limbi europene și care a știut să adune din bibliografia mondială modernă tot ceea ce era important pentru muzicologia românească. În același timp, a știut să înglobeze și specificul modal românesc - fie din tradițiile orale folclorice, fie din tradițiile bizantine, a privit înspre tradițiile extraeuropene. Deci, acel tratat de teoria muzicii pentru mine este lucrul principal pe care-l admir foarte mult la Victor Giuleanu. Dar, nu poate fi negată de asemenea experiența sa și contribuția esențială pe care a avut-o ca rector timp de zece ani, între 1962-1972, al Conservatorului bucureștean.


Andreea Chiselev:
M-ați sfătuit să abordez, în partea din volumul despre Victor Giuleanu dedicată chiar teoreticianului, lucrările acestuia nu doar în individualitatea lor sau raportate la muzicologia românească, ci și prin comparație cu marile contribuții internaționale în domeniu, dar și din secolul XXI. Așa cum spuneați, Victor Giuleanu era la zi cu scrierile autorilor importanți pe care îi cita, explica sau chiar critica după caz și reușea, cu diplomația-i caracteristică, să se exprime în vremuri în care libertatea era îngrădită atât în lucrările sale, cât și în poziția de conducător de instituție muzicală pe care, de asemenea, ați amintit-o. Volumele sale despre teoria muzicii dar și despre ritm și bizantinologie ne îndeamnă să-l considerăm un deschizător de drumuri în ceea ce privește scrierile moderne despre muzică în țara noastră. Prin ce ați spune că se remarcă aceste scrieri ale lui Victor Giuleanu?

Valentina Sandu-Dediu: În primul rând prin rigoare, printr-un nivel intelectual ridicat, printr-un stil elegant al scrisului muzicologic - nu prea des întâlnit în epoca aceea, prin corectitudinea față de surse, față de citarea surselor, prin puterea de sinteză. Aceste lucruri le-am admirat eu la maestrul Giuleanu și am încercat să învăț cât am putut de mult din ele. Eu nu sunt o expertă în bizantinologie, dar colegii experți îmi spun că Melodica bizantină, acel volum al lui Victor Giuleanu, este esențial și în ziua de azi, tot prin aceste caracteristici de sinteză și de prezentare a unei informații prețioase într-un mod pe care l-ar înțelege astăzi și colegii occidentali, nu numai cei români. Este, în orice caz, un model de urmat în ceea ce privește deschiderea bibliografică și stilul riguros.