Arhivă : Interviuri Înapoi
Interviu cu Dan Buciu, director artistic al Festivalul SIMN 2014
Inițiat de academicianul, profesorul și compozitorul Ștefan Niculescu împreună cu colaboratorii săi, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi a devenit un reper în cultura națională și internațională.
Scena artistică a secolului al XX-lea și începutului de secol XXI s-a îmbogățit cu noi repere stilistice, noi curente, noi tendințe. Bucureștiul devine pentru o săptămână centrul, laboratorul creației muzicale în cadrul căruia dialogurile estetice, conceptuale sunt foarte intense.
Directorul acestei ediții a festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi este compozitorul și profesorul Dan Buciu care astfel își argumenta acest proiect: "Muzică nouă, muzică contemporană, avangardă muzicală și se poate continua astfel în zona unei terminologii care nu prea reușește să fie percepută strict, unitar de muzicieni și amatorii de muzică ai deceniului doi al secolului XXI! Festivalul pe care îl propunem publicului și specialiștilor în luna mai 2014 este dedicat muzicii noi, acelei muzici care a fost scrisă cam de prin 1950 încoace: este o muzică revoluționată mai ales de progresul științific și tehnologic (muzică concretă, muzică electronică sau electroacustică, muzică asistată de computer, muzică cu baze matematice etc.), dar și de dezvoltarea unor idei germinate în prima jumătate a secolului XX: serialismul integral, muzica de efect global, aleatorism, minimalism etc. Iată obiectul vast și ofertant al acestei manifestări ajunsă la a 24-a ediție."
Domnule profesor Dan Buciu, sunteți directorul artistic al celei de XXIV-a ediții a Festivalului "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi", un festival care în ultimele două decenii și jumătate s-a impus pe plan național și internațional. Care ar fi reperele acestei ediții?
Aș încerca să rememorez faptul că au existat câteva repere la ediția anterioară - linii directoare - pe care le-am menționat atunci și am căutat să le continuăm în această ediție și mi-aș permite să le reamintesc. Plecând de la sintagma acceptată - cvasiunanim în muzica vest-europeană și în muzica americană și, în general, pe plan mondial - că muzică nouă înseamnă muzica de după 1945-1950, deci odată cu acea avangardă foarte agresivă care s-a realizat în vestul Europei. Am încercat să lărgesc puțin aria cuprinderii - vorbesc de opusuri muzicale, care în ultimele ediții se cam restrânsese la muzică strict contemporană asta însemnând 15, maximum 20 de ani. Am luat și am prospectat și dinainte, am încercat să aduc valori care deja sunt confirmate pe plan internațional, cât și pe plan național, nume foarte importante -Gyorgy Ligety, Gyorgi Kurtag,Witold Lutoslavski, din muzica românească Pascal Bentoiu, Aurel Stroe, Dumitru Capoianu ș.a.m.d. Dar, bineînțeles că lucrul acesta nu a grevat asupra unei alte linii directoare pe care am menținut-o, și anume o anumită focalizare - dar nu exclusivistă - și pe muzica ultimelor două decenii. Am încercat să îmbinăm aceste lucruri pe care le-am crezut a fi atât în favoarea festivalului din punct de vedere valoric, cât și pentru public - sigur mai receptiv la o muzică cu care deja, cât de cât, este familiarizat.
Într-un context muzical și economic internațional destul de vitreg, iată că se reușește organizarea acestei a XXIV-a ediții. Care sunt formațiile pe care le-ați invitat?
În ceea ce privește formațiile am procedat destul de asemănător cu modul în care am procedat cu creațiile. Adică, spunând de creațiile ultimelor două decenii, sigur că m-am referit nu numai la compozitorii din generațiile mature sau din generațiile de mijloc, ci și la tineri - ca și la ediția trecută, noi avem consacrate niște manifestări în care sunt incluși tinerii creatori aproape în exclusivitate.
Iar în ceea ce privește formațiile instrumentale, am încercat să păstrăm aceeași politică. În speță am apelat la nume consacrate din muzica românească, oameni de primă mărime - atât în calitate de soliști, de duo-uri sau formații mai mari. Aș aminti formațiile Profil sau Formația AdHoc de la Cluj sau soții Manoleanu care au un recital de lied, Andrei Tănăsescu-Mihai Măniceanu, Archaeus al lui Liviu Dănceanu.
Aș adăuga și formații de tineri. Chiar am constituit o formație care se cheamă SIMN 2014 - exclusiv formată din tineri, cu un dirijor foarte tânăr - și care va cânta, bineînțeles, lucrări de compozitori tineri.
Și, în fine, un capitol extrem de important este cel al oaspeților de peste hotare, care sunt mai numeroși de data aceasta decât la ediția trecută. Mă gândesc în primul rând la Cvartetul Delian, un cvartet prestigios pe plan internațional, cu o carieră în domeniul acesta de muzică nouă cu totul deosebită, dar nu numai. Este vorba despre mezzosoprana poloneză Lilianna Załesinska - o interpretă recunoscută pe plan european în zona muzicii contemporane. Ne vizitează și The Green Thing Ensemble din Austria, sau pianistul și muzicologul american Gary Barnet, de asemenea un muzician deosebit care, în plus, este foarte apropiat și dedicat muzicii românești.
Ce doriți acestei ediții a Festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi?
Ceea ce doresc este să reedităm cel puțin nivelul interpretativ - și sunt convins că se va întâmpla lucrul acesta - al ediției trecute, care a fost recunoscută absolut unanim, a fost un nivel interpretativ cu totul deosebit; în felul acesta fiind favorizată perceperea corectă a mesajelor muzicale încifrate în aceste limbaje care uneori sigur că sunt mai greu de descifrat. Mi-aș dori ca publicul să se deschidă mai mult către noi, să încerce să vină la aceste adevărate recitaluri de marcă pe care noi le organizăm, fiindcă o facem tocmai având destinatar acest public românesc, din păcate puțin cam tradițional, dar care poate, cine știe, încetul cu încetul, se va urni și va căpăta măcar o înțelegere parțială sau o îngăduință față de acest limbaj care, totuși, este limbajul muzical al zilelor noastre.