Lucian Krasznec s-a născut la Bocşa- Reşiţa. După absolvirea Facultăţii din Wuerzburg în 2006 a primit o bursă de perfecţionare de la Internationalen Richard Wagner Gesekkschaft. Între anii 2008-2011 a fost solist la Staastheater Darmstadt, după care devine solist la Dormund (Theater-Dormund).

În aprilie 2014, tenorul Lucian Krasznec a fost invitat să cânte Missa nr.3 de Bruckner.

După cele trei concerte am realizat un scurt interviu cu românul Lucian Krasznec la Tonhalle - Duesseldorf.

În 1867/68 Anton Bruckner compunea Missa nr. 3 în fa minor. Aţi fost invitat ca solist pentru cele trei concerte (11, 13, 14 aprilie) la Tonhalle - Düsseldorf. Domnule Krasznec, ce ne puteţi spune despre această muzică?

Missa nr. 3 este o muzică foarte expresivă, cu o putere imensă dacă luăm în consideraţie complexitatea orchestrei şi intensitatea corului. Muzica trăieşte prin diferenţele extreme de sonorităţi ca şi prin multitudinea de stări emoţionale care trece de la orchestră, la cor şi solişti.

Lucrarea aceasta nu este foarte cunoscută, ce v-a impresionat mai mult - textul, muzica sau combinaţia dintre cele două?

Părerea mea este că lucrarea este destul de cunoscută, însă cunoaşterea partiturii este adesea un indiciu pentru a înţelege muzica. Bruckner a reuşit în această lucrare să mă convingă de credinţa lui profundă. Ca şi solist am avut privilegiul să stau în faţa violoncelelor care au avut de cântat tema acestei rugăciuni. Trebuie să vă mărturisesc că "mi s-a făcut pielea de găină": ce frumoasă şi sensibilă este această muzică!

Pe scenă s-au aflat într-adevăr o orchestră somptuoasă, un cor mare şi bineînţeles cei patru solişti. Cum v-aţi simţit ca "micro-aparat" alături de orchestra şi corul filarmonicii din Düsseldorf sub conducerea tânărului dirijor Constantin Trinks?

Atât cele trei concerte, cât şi repetiţiile la Düsseldorf mi-au făcut o mare plăcere. M-am simţit foarte bine să cânt alături de o orchestră foarte precisă, iar pentru cor am un mare respect, deoarece au dat dovadă nu numai de o rezistenţă extraordinară (concentrare şi condiţie fizică) gândindu-ne că au fost trei concerte unul după altul, dar şi pentru interpretarea acestei partituri complexe scrise în exclusivitate pentru cor.

Pe domnul Constantin Trincks îl cunosc din timpul când am fost angajat la Staatstheater Darmstadt şi îl consider nu numai un muzician de excepţie, dar şi un dirijor foarte bun. A fost o plăcere să lucrăm din nou împreună.

Domnule Krasznec, am să vă pun o întrebare referitor la cea mai lungă şi impunătoare parte din această Missă - "Credo" unde tema începe la unison pentru cor şi orchestră, o temă tensionată care se desfăşoară în întreaga parte şi unde apare la solişti cu textul "et in spiritum sanctum" ( şi Duhului Sfânt). Ce a însemnat această "zonă" solistică pentru dvs.?

Trebuie să vă mărturisesc că  această parte a treia, "Credo", mi-a răsunat în cap mult timp după încheierea ultimului concert.  Am murmurat-o şi am cântat-o în continuare câteva zile descoperind că aici Bruckner a demonstrat cât a putut el de bine puterea pentru credinţă şi pentru rugăciune. Pentru mine, în următorul text "et incarnatus est ..." se simte o plutire. O muzică ce începe din <nimic> plutind supranatural prin pasajele tenorului ducând mesajul mai departe. Ca să aduc această senzaţie extraordinară trebuia să fiu atent la dozarea respiraţiei pentru o frazare cât mai frumoasă. Această "zonă" a fost pentru mine momentul unde am putut să-mi dezvălui emoţia cu adevărat.

Toate cele trei concerte (11, 13, 14 aprilie) au fost la înălţime, cu lungi aplauze. Publicul a plecat din sala de concert impresionat de această muzică monumentală. Cu ce gânduri şi sentimente v-aţi întors "acasă" la Dormund?

Am fost fericit că mesajul minunat al muzicii a ajuns în inimile publicului şi că noi, toţi interpreţii de pe scenă, am reuşit să ne prezentăm la înălţime!

Domnule Krasznec, sunteţi în primul rând cântăreţ de operă, absolvent al Facultăţii de Muzică (Hochschule für Musik)din Würzburg, ce planuri de viitor aveţi în această direcţie?

Doresc să adaug repertoriului meu muzică franceză şi rusească. Următoarele roluri pe care le am deja de făcut sunt Alfredo în Traviata şi Don Ottavio din Don Giovanni.

Vă simţiţi atras de operă mai mult decât de muzica vocal-simfonică?

Până acum am cântat mai mult operă şi operetă, dar acest concert cu Missa nr. 3 de A. Bruckner mi-a deschis gustul pentru genul de muzică vocală.

Vă mulţumesc mult pentru acest interviu şi vă doresc mult succes în realizarea planurilor dumneavoastră.

Şi eu vă mulţumesc mult la rândul meu şi vă doresc toate cele bune în continuare la Düsseldorf!

28 aprilie 2014