Astăzi este sărbătorită pentru a doua oară consecutiv Ziua Europeană a Muzicii Vechi. Evenimentul - desfăşurat anul acesta sub patronajul UNESCO - este organizat prin REMA - European Early Music Network (Reţeaua Europeană de Muzică Veche). Peter Pontvik, preşedintele REMA, ne-a oferit amănunte despre această zi specială în cadrul unui interviu.

Domnule Pontvik, în 21 martie, lumea muzicală sărbătoreşte Ziua Europeană a Muzicii Vechi pentru a doua oară. Semnificaţia alegerii acestei zile este clară: în 21 martie a venit pe lume unul dintre cei mai importanţi compozitori - Johann Sebastian Bach. De ce aţi ales totuşi să legaţi această zi de numele compozitorului german?

Johann Sebastian Bach este probabil cel mai cunoscut compozitor de muzică din lume. Chiar şi oamenii care nu sunt specialişti în muzică veche sau în muzică clasică în general au auzit măcar o dată în viaţă numele lui. Acesta este motivul pentru care am ales ziua de 21 martie, ce marchează simbolic şi începutul primăverii, pentru întreg conceptul nostru de muzică veche. Din punctul meu de vedere nu este vorba despre Johann Sebastian Bach, ci despre muzica veche reprezentată de acest nume mare.

Ziua Europeană a Muzicii Vechi este un proiect de anvergură. Care sunt ţările participante anul acesta?

Belgia, Elveţia, Cehia, Germania, Danemarca, Franţa, Italia, Marea Britanie, Suedia sunt prezente în lista ţărilor asociate cu REMA, însă cu siguranţă au loc evenimente şi în alte ţări.

Care sunt artiştii implicaţi în conceperea programului de anul acesta şi cum arată programul?

Artiştii sunt aleşi de organizatorii locali, aşa încât nu facem o selecţie generală pentru această zi europeană. Fiecare ţară este responsabilă cu pregătirea propriului program prezentat în Ziua Europeană a Muzicii Vechi. Evenimentele vor fi transmise şi live pe internet, deci există şi această dimensiune de new media.

Ţările implicate sunt, aşadar, egale ?

Da! Este un proces foarte democratic. Oricare dintre ţările europene este liberă să ia parte la sărbătoare, pentru a da şi mai multă amploare evenimentului. Anul acesta am observat o creştere a interesului, poate şi datorită patronajului UNESCO. Anul trecut, evenimentul a fost patronat de Comisia Europeană. Suntem foarte fericiţi că datorită implicării UNESCO Ziua Europeană a Muzicii Vechi este conectată la restul lumii, UNESCO fiind o organizaţie foarte, foarte mare.

Muzica - fie ea veche, romantică sau modernă - poate fi mai mereu pusă în relaţie cu arte ca dansul, teatrul, pictura şi chiar arhitectura. Se regăseşte o astfel de conexiune a muzicii cu alte arte în programul de anul acesta al Zilei Europene a Muzicii Vechi?

Din cauza diversităţii programelor prezentate, nu vă pot răspunde cu exactitate, însă vorbind la modul general există conferinţe şi seminarii ce au ca temă relaţia muzicii vechi cu alte forme artistice de exprimare. Şi în opinia mea, muzica este strâns legată de teatru, dans şi alte arte, iar în cadrul conferinţelor organizate de reţeaua noastră REMA suntem foarte interesaţi să construim punţi între diferite forme artistice.

Ce speraţi să obţineţi prin organizarea Zilei Europene al Muzicii Vechi? Care este scopul acestui eveniment?

Aş spune că scopul este acela de a atrage atenţia asupra diversităţii moştenirii muzicale europene. Evenimentul este dedicat atât iubitorilor de muzică veche, cât şi melomanilor curioşi. Este o sărbătoare pentru specialişti, dar şi pentru marele public. Acest moment oferă posibilitatea de a descoperi ce are de oferit muzica istorică veche, nouă, oamenilor moderni.