Basul Dan Paul Dumitrescu este din anul 2000 membru al Ansamblului operei din Viena. Pe această scenă a debutat în mai multe importante roluri. În stagiunea 2013-2014 va interpreta roluri precum Grenvil, Rochefort, Contele Des Grieux, Sparafucile, Comandorul, iar în această seară (31 ianuarie 2014) va interpreta Pimen din opera Boris Godunov pe scena vieneză.

Domnule Dan Paul Dumitrescu, un cald "La mulţi ani" şi un an cu cât mai multe bucurii! De câtăva vreme vă ştim la Viena, dar iată că se pare că anul 2014 vă va aduce si alte bucurii. Câteva dintre proiectele dumneavoastră la operă…

Vă mulţumesc, în primul rând, pentru urare. În al doilea rând, într-adevăr 2014 se pare că este un an plin. Am început anul cu Don Giovanni, avându-i parteneri pe Rolando Villazon şi Hibla Gerzmava, dirijat de Alain Altinoglu, după care acum, chiar de ziua mea, o să cânt Boris Godunov, rolul Pimen. În februarie urmează Manon de Massenet, unde fac Contele de Grieux alături de tenorul Ramon Vargas şi soprana Inva Mula, dirijor francezul Frederic Chaslin, după care urmează turneul din America, de la New York, la Carnegie Hall, unde voi participa într-un concert în rolul soldatului din opera Salome. În aprilie voi cânta alături de colega mea Valentina Naforniţă şi împreună cu marele bariton Leo Nucci. În mai vor fi cinci concerte Norma cu Edita Gruberova, unde voi cânta Orovezo şi stagiunea se va încheia în iunie, probabil cu Poveştile lui Hoffmann. Într-o formă glorioasă, este o jumătate de an până la sfârşitul stagiunii plină, foarte plină, cu roluri frumoase.

Este o competiţie cu dumneavoastră. O competiţie pe o scenă internaţională pe care foarte mulţi dintre mai tinerii dumneavoastră colegi îşi propun să ajungă. Ce înseamnă să fii la Opera de Stat din Viena pentru un interpret?

Este o întrebare complicată şi, în acelaşi timp, o misiune complicată pentru cel care este pe scena Operei din Viena. Este o mare provocare această scenă. În primul rând că vii în contact cu o orchestră care se numeşte Wiener Philharmoniker - Filarmonica din Viena, recunoscută în toată lumea, una dintre cele mai mari orchestre din lume. Vii în contact cu foarte mulţi dirijori din toată lumea, vii în contact cu foarte mulţi cântăreţi… şi atunci trebuie să fii tot timpul foarte, foarte bine pregătit. Trebuie să fii foarte sus ca nivel, nu ai voie să scazi sun o anumită ştachetă, trebuie să fii tot timpul acolo sus, ceea ce este foarte greu pentru că şi cântăreţul de operă este om şi are, ca fiecare om, zilele lui bune şi zilele lui proaste. Însă, tehnica trebuie să fie atât de bună, încât să poţi face faţă în orice condiţii.

Dacă v-aţi afla în faţa unor mai tineri colegi, ce le-aţi spune, ce înseamnă, de fapt, această vocaţie de cântăreţ? Cu ce sfaturi aţi veni pentru a le îndruma paşii?

Cred că totul ţine de cultura fiecărui om şi această meserie nu poate fi făcută foarte simplu. Nu te poţi scula din pat dimineaţă, asculţi ceva la radio şi începi să cânţi. E puţin mai complicat. Sunt foarte mulţi ani în care trebuie să-ţi lucrezi vocea, să citeşti foarte mult, să asculţi foarte mult… e foarte important să asculţi foarte mult. Şi, bineînţeles, această experienţă care vine nu poate veni dintr-odată, trebuie urmaţi anumiţi paşi. Sigur, lumea s-a schimbat, trăim într-o eră modernă unde toate lucrurile trebuie să vină repede, nu mai ai timp să aştepţi, nu mai ai timp ca altădată să aştepţi ca un rol să se coacă, cum spunem noi, cântăreţii. Trebuie făcut totul repede, dar chiar şi în această situaţie trebuie cântărit foarte bine şi, un cântăreţ trebuie să cânte întotdeauna ce i se potriveşte ca să poate să cânte cât mai mult în viaţa lui.

Astăzi este o zi mai specială pentru dumneavoastră, o zi în care cred că vă puteţi permite să aveţi vise. Care este visul dumneavoastră?

Cred că în ceea ce priveşte meseria am primit cam tot ce se poate primi. Sigur că mi-ar face foarte multă plăcere să cânt Filip pe această scenă a Operei din Viena. Însă lucrurile vor veni şi sunt absolut convins că atunci când vor veni, cum au venit toate pentru mine, au venit exact atunci când trebuiau să vină. Fac o paranteză - în jurul zilei mele de naştere s-au întâmplat unele din cele mai importante lucruri din viaţa mea. Ani de zile, în jurul acestei date de 31 ianuarie, s-au întâmplat lucruri bune pentru mine şi foarte bune. Lăsând la o parte meseria, sigur că-mi doresc o viaţă liniştită, frumoasă, uşoară, ceea ce nu întotdeauna se poate, alături de familia mea, alături de toţi cei care mă cunosc şi toţi cei care, într-un fel sau altul, mă apreciază sau mă îndrăgesc.

Ne alăturăm şi noi prietenilor dumneavoastră în această zi şi nu numai, urându-vă încă o dată "La mulţi ani" cu multe bucurii şi împlinirea tuturor visurilor!