Muzicologul Martin Anderson este iniţiatorul a două interesante proiecte Toccata Classics şi Toccata Press, care slujesc muzica mai puţin cunoscută. În cadrul Editurii Toccata Classics au fost iniţiate mai multe proiecte dedicate muzicii româneşti - creaţiei lui George Enescu, Mihail Jora, Theodor Grigoriu. Ultima apariţie editorială semnată Theodor Grigoriu şi violonistul Sherban Lupu "O incursiune în universul muzicii bizantine" s-a bucurat de foarte mult succes.

Domnule Martin Anderson, cu câţiva ani în urmă aţi înfiinţat editura Toccata Classics. Care au fost şi care sunt proiectele acesteia? Un mare curaj şi o mare provocare să lansezi un asemenea proiect într-o piaţă absolut arhiplină.

Am înfiinţat-o în 2005, când am împlinit 50 de ani. Trebuie să realizezi ceva grandios când împlineşti jumătate de secol şi atunci de ce să nu înfiinţezi o casă de discuri. În fond, ideea era cu mult mai veche. În 1981 am început să tipăresc cărţi pe care doream să le citesc, cărţi de muzicologie, scrise de fapt pentru Toccata Press, deoarece mă plictisisem să aştept să apară anumite volume şi m-am hotărât s-o fac eu însumi. Subliniez că nu exista nici o carte despre Enescu în engleză. Un compozitor important, pe care l-aş pune alături de Brahms, Şostakovici. Am fost surprins să nu găsesc nici un volum despre el şi mi-a trebuit ceva timp până am găsit autorul, la începutul anilor '90. Acelaşi spirit domină şi Toccata Classics. Nu mă puteam aştepta de la alte case de disc să-mi ofere ceea ce eu doream şi atunci m-am hotărât să creez această editură. Primul sediu al acesteia a fost în Trondheim. A avea o casă de disc a fost pentru mine o dorinţă foarte puternică, ce s-a realizat.

Domnule Martin Anderson, nu numai George Enescu a fost favoritul dumneavoastră. Aţi mai realizat cercetări şi discuri semnate şi de alţi creatori din şcoala muzicală românească.

Enescu este unul dintre cei mai importanţi, a cărui muzică am gravat-o pe disc. Aş dori să realizez mai multe înregistrări deoarece există atât de mulţi compozitori români foarte buni şi complet nereprezentaţi în catalogurile din vestul Europei. Mihail Jora este necunoscut. Aş începe cu Anton Pann şi aş ajunge până în zilele noastre. Există un disc cu Dinu Lipatti. Oricine poate să cerceteze catalogul compozitorilor români şi să-l asocieze cu istoria României. Pascal Bentoiu este un compozitor foarte bun şi am vorbit cu Cvartetul Arcadia din Cluj pentru a-i înregistra cele şase cvartete de coarde. În catalogul meu există şi un disc de muzică pop românească. Există atât de mulţi şi importanţi creatori la dumneavoastră, precum Sabin Drăgoi. Şi el ar trebui prezentat marelui public, împreună cu alţi colegi ai săi.

Anul acesta aţi înregistrat câteva lucrări semnate Theodor Grigoriu. Un disc care s-a bucurat de mult succes. L-aţi avut alături şi pe violonistul Sherban Lupu.

Datorită lui Sherban Lupu, proiectul cu Theodor Grigoriu mi-a fost prezentat. Îl cunosc pe Sherban Lupu de 30 de ani, atunci când a făcut câteva înregistrări în anii '80, pentru un prieten al meu din Londra. Cu câţiva ani în urmă, a susţinut un recital la Institutul Cultural din Londra şi m-am dus să-l salut, după 20 de ani. Şi am început să discutăm asupra unor proiecte şi mi-a oferit impresionanta integrală a opusurilor pentru vioară de Heinrich Wilhelm Ernst, la care lucra împreună cu un prieten din Statele Unite ale Americii. Până în prezent am realizat patru-cinci dintr-o serie de şapte. Aceste prime discuri s-au bucurat de comentarii extraordinare în reviste cunoscute din Statele Unite şi nu numai. Sherban Lupu cântă cu pasiunea unui nomad şi disciplina unui soldat, se menţionează în câteva articole. Apoi mi-a spus că a înregistrat trei piese pentru vioară, care au fost scrise de compozitorul Theodor Grigoriu, pe care mărturisesc, nu-l cunoşteam. Atunci când Sherban mi-a trimis înregistrările şi le-am ascultat am decis să realizăm discul. O muzică frumoasă, evocativă. Când am citit prefaţa şi notele lui Viorel Cosma despre Theodor Grigoriu am fost impresionat de numărul de lucrări compuse de acesta. Pentru cineva care nu este specialist în muzica românească şi care nu cunoaşte prea multe, nu poate realiza ce valori există. Şi acesta poate fi un proiect de cercetare şi evaluare.

Cum a fost recepţionată muzica lui Theodor Grigoriu în spaţiul european?

S-a bucurat de articole frumoase în câteva reviste. Publicul a fost interesat de spiritul evocativ al muzicii, dar şi de spiritul bizantin, propus de Theodor Grigoriu. Este ca şi cum ai pătrunde într-o biserică, în care ai repere ale unei vechi culturi. Nu este numai muzica însăşi, poţi auzi şi alte lumi prin intermediul sunetului. Criticii au fost receptivi la aceasta.

Domnule Martin Anderson, care vă sunt proiectele pentru Toccata Classics. Care sunt domeniile pe care aţi dori să le prospectaţi?

Ceea ce sper să reuşesc pentru muzica românească, doresc să realizez şi pentru alte culturi mai puţin cunoscute, să merg în Norvegia şi să descopăr mulţi creatori, în Finlanda, în Serbia, în Spania sau în Columbia. Lumea este plină de muzică foarte frumoasă, pe care marile case nu o consideră de succes. Înţeleg bine acest lucru, poate artistic nu este sclipitoare, dar din punctul de vedere al moştenirii este importantă. Cineva însă trebuie s-o facă. Acest lucru nu aduce câştiguri, dar îţi aduce atât de multe satisfacţii. Aşa cum aţi menţionat că publicarea discului cu Theodor Grigoriu i-a mai adăugat autorului clipe fericite, aceste remarci reprezintă profunde recompense, recompense adevărate. În domeniul muzicii româneşti, pregătesc un disc cu Mihail Jora. Acesta este pentru moment, unicul proiect. Am avut unul cu Anatol Vieru, care s-a pierdut. Aş dori să realizez mai multe opusuri de George Enescu, al cărui catalog de lucrări este impresionant; mai ales cele scrise în perioada anilor '20-'30, sunt câteva opusuri necunoscute. Unul dintre discurile pregătite de lansare, cu lucrări de George Enescu, include cântecele sale, adevărate bijuterii.

În finalul interviului nostru, domnule Martin Anderson aveţi un gând pentru ascultătorii noştri?

Da. Luptaţi pentru muzica dumneavoastră! Muzicieni români, interpretaţi lucrările compozitorilor dumneavoastră! Atunci când sunteţi invitaţi în străinătate, interpretaţi nu numai lucrări de George Enescu, dar puteţi lua cu dumneavoastră în valiză şi lucrări semnate de alţi creatori. Fiţi siguri că interpreţii români promovează creaţia românească. Când aveţi o asemenea moştenire culturală este bine ca ea să fie păstrată şi să fiţi mândri de ea. Când ai o personalitate creatoare precum George Enescu, care se poate confrunta cu marile valori ale lumii secolului trecut, trebuie să ştiţi că România are un profund potenţial cultural.