Între 10 şi 13 februarie 2012 se desfăşoară la Veneţia, simultan cu tradiţionalul Carnaval veneţian, şi Festivalul de Muzică Balcanică "Dimitrie Cantemir", eveniment în cadrul căruia concertează patru formaţii cu contribuţii importante pe terenul operei muzicale a Domnitorului român. Despre ansamblurile invitate, în general despre implicarea Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia dar şi a Teatrului La Fenice în concretizarea acestui proiect am vorbit cu doamna Monica Manuela Joiţa, directorul adjunct al IRCCU din Veneţia.

Pentru început, trebuie să vă spun că nu este pentru prima dată când Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează participarea României la Carnavalul de la Veneţia. Aş reaminti că în anul 2008, am obţinut ca România să aibă statutul de ţară invitată de onoare la ediţia din acel an a carnavalului, aşa încât avem, cred, o experienţă, o expertiză suficientă pentru a organiza şi de această dată un eveniment de proporţii, de mare succes la public, mai ales că anul acesta, la ediţia carnavalului, mai înregistrăm o premieră pentru România. Tot în organizarea institutului de la Veneţia, este vorba despre prima participare a României la Carnavalul Internaţional al Copiilor, pregătit de Fundaţia Bienalei de Artă de la Veneţia. Dacă revenim însă la festivalul pe care l-aţi amintit, acesta va fi constituit dintr-o serie de patru concerte. Sigur că, acest generic de muzică balcanică poate să surprindă puţin, pentru că, şi aici în Italia, acest concept de balcanic are, poate, o conotaţie negativă, dar noi am dorit să subliniem - şi sperăm să reuşim prin concertele propuse de noi - bogăţia culturală a tradiţiilor din zona balcanică. În acest scop, ni s-a părut grăitor că în ultimii ani a revenit în forţă în muzicologia europeană numele lui Dimitrie Cantemir, legat de Cartea ştiinţei muzicii pe care principele român a scris-o în timpul şederii sale la Constantinopol. Numele acestei mari personalităţi a culturii noastre dă numele Festivalului de muzică balcanică şi, în plus, este un liant care leagă programele celor patru formaţii. Aşadar, toate cele patru formaţii vor avea în programul lor, ca bază de program, piese pe care le reinterpretează din Cartea ştiinţei muzicii a lui Cantemir.

Cu siguranţă că un punct important de reper al festivalului este concertul susţinut de Jordi Savall şi Hesperion XXI. Vorbiţi-ne însă şi despre celelalte formaţii invitate în festival. Cum aţi colaborat cu ele?

Colaborarea cu toate cele patru formaţii a decurs excelent pe toate planurile. Sigur, ne-a bucurat mai ales deschiderea conducerii şi staff-ului Teatrului La Fenice faţă de propunerea noastră. Aş spune că este o onoare pentru noi să colaborăm cu un teatru atât de prestigios, noi fiind practic, în trei ani, la a treia colaborare.

Revenind la invitaţii noştri, sigur că ne-am oprit întâi la Jordi Savall, pentru că el este un colaborator de lungă durată al Institutului Cultural Român; vă amintiţi cu siguranţă de concertul pe care l-a susţinut pe 7 decembrie 2011 pe scena Ateneului Român - programul de acolo este în mare parte cel pe care-l va susţine la Veneţia. Noi am considerat că Jordi Savall merită recunoscut oficial pentru munca sa plină de dăruire, de a scoate la lumină tradiţiile muzicii autentice şi din zona noastră de Europă, astfel încât, la iniţiativa institutului nostru, în deschiderea concertului pe care-l va susţine, Jordi Savall va fi decorat cu distincţia pe care i-a conferit-o în noiembrie, anul trecut, preşedintele României.

În legătură cu celelalte trei formaţii, este vorba despre Formaţia Bezmîrî din Turcia, fondată în 1996, tocmai pentru a reinterpreta anumite piese, cele mai multe instrumentale, din Cartea ştiinţei muzicii a lui Cantemir, apoi este o formaţie care, din păcate, este mai puţin cunoscută în România, poate chiar deloc. Noi am descoperit-o abia anul trecut - este Formaţia Maragî, fondată aici, în Veneţia, tot în urmă cu puţin timp, în 2008. Am avut plăcerea să primim o vizită a conducătorului acestei formaţii anul trecut, şi aşa am luat şi noi cunoştinţă de activitatea meritorie a acestui ansamblu care, iată, chiar aici, în oraşul nostru, cunoştea foarte bine Cartea ştiinţei muzicii a lui Cantemir şi ca atare şi programul de La Fenice va conţine prioritar aceste piese.

Nu în ultimul rând, este vorba despre Grupul Anton Pann, binecunoscut publicului român. Grupul Anton Pann va închide în mod semnificativ Festivalul de Muzică Balcanică şi, desigur, şi colaborarea cu membrii acestui grup a decurs excelent.

Sperăm ca această îngemănare pe scena Teatrului La Fenice între stilul, să zicem, lui Jordi Savall - spaniol sefard şi stilul de interpretare veneţian al Formaţiei Maragî, stilul de interpretare turcesc-otoman al Formaţiei Bezmîrî şi stilul român al Grupului Anton Pann să aibă un foarte mare ecou în sufletele şi în conştiinţele publicului prezent în sălile Teatrului La Fenice, pentru că noi am ales în mod special acest moment al carnavalului, unde publicul este format nu numai din veneţieni, ci şi din turişti, care vor să participe la cel mai faimos eveniment al Veneţiei, aşa încât publicul acesta variat, din multiplele părţi ale lumii va lua contact si sperăm să plece cu impresii culturale deosebite de la Festivalul de Muzică Balcanică.