Numele lui George Enescu se află astăzi pe multe afişe ale instituţiilor culturale din Bucureşti şi din ţară. Chiar în ziua în care începe Festivalul Internaţional "George Enescu", la sediul Muzeului Naţional "George Enescu" din Capitală este vernisată o expoziţie inedită, menită să amintească de latura de mare interpret a marelui artist român. Viorile lui Enescu vor putea fi admirate până în 25 septembrie la Palatul Cantacuzino. De ce trebuie vizitată această expoziţie, dar şi ce proiecte mai are Muzeul Naţional "George Enescu" în perioada imediat următoare am aflat dintr-un interviu cu Laura Manolache, directoarea instituţiei.

Unde începe povestea viorilor lui Enescu?

În 1956, la un an după ce George Enescu a părăsit această lume, toate obiectele personale, toate instrumentele pe care le deţinea în acel moment, toate manuscrisele, fotografiile şi corespondenţa au fost înmânate Muzeului Naţional "George Enescu" - Muzeul Enescu de atunci - de către soţia sa, Prinţesa Maria Cantacuzino-Enescu. Timp de mai bine de 50 de ani, aceste instrumente aflate în patrimoniul instituţiei nu au fost prezentate publicului. Au fost întreţinute de apreciatul lutier Iosif Pollak, au fost cântate timp de câteva decenii de profesorul şi violonistul Nicolae Bilciurescu, pentru a li se menţine calitatea, astfel încât viorile au fost păstrate în cele mai bune condiţii.

În 2007 am dorit însă ceva mai mult: să dăm posibilitatea unui apreciat violonist român să cânte pe cea mai de preţ dintre viorile aflate astăzi în patrimoniul muzeului, vioara Guarnieri, ce poartă anul de fabricaţie 1731, denumită "Catedrala". În urma concursului din 2007, Gabriel Croitoru cântă în public pe acest instrument. Alături de Guarnieri, Muzeul Naţional "George Enescu" mai deţine două viori Paul Kaul - una creată anume pentru George Enescu, pe dimensiunea mâini sale, ceva mai mare decât în mod obişnuit. De asemenea, o vioară Silvestre şi o copie Gaspar da Saló. Aceste cinci instrumente îşi aşteaptă începând de joi, 1 septembrie, vizitatorii. Expoziţia este deschisă în Salonul de Muzică al Muzeului Naţional "George Enescu" din Calea Victoriei 141, între orele 10,00 şi 17,00, pe toată perioada desfăşurării Festivalului Internaţional "George Enescu".

Ce alte proiecte mai are Muzeul Naţional "George Enescu" pe durata festivalului?

Ne străduim să fim cât mai atractivi, cât mai prezenţi, să avem cât mai multe evenimente atât la sediul nostru, cât şi la sediile altor parteneri. De exemplu, sâmbătă, 3 septembrie, la ora 11,00, avem un vernisaj; este vorba despre expoziţia pictorului Dumitru Bâşcu, fratele lui George Enescu. S-a vorbit mai puţin despre acest important artist şi vă aşteptăm să descoperiţi în acest frate al lui George Enescu, puţin cunoscut, un extraordinar artist.

De asemenea, săptămâna viitoare, în contextul Simpozionului Internaţional "George Enescu" şi al celei de-a doua întâlniri a Societăţilor "George Enescu" din lume, mai pregătim câteva evenimente: o lansare de carte - volumul simpozionului din 2009, pe 8 septembrie. Tot în ziua de 8 septembrie, la sediul Centrului de Cultură al Republicii Ungare, expoziţia "Enescu şi Bartok - 130" - o colaborare a muzeului cu Arhivele Bartok de la Budapesta. Apoi, alte două lansări de carte, sâmbătă, 10 septembrie - este vorba de volumul 4 de documente din arhiva Muzeului Naţional "George Enescu" şi de volumul retipărit semnat de regretatul profesor George Manoliu şi consacrat violonisticii enesciene.

Apoi, în 15 septembrie, la Opera Naţională Bucureşti, cu ocazia premierei unei noi montări cu Oedipe, vom vernisa expoziţia "Oedipe - 75" şi, de asemenea, vom lansa noua reducţie pentru pian realizată capodoperei enesciene Oedipe de compozitorul şi pianistul Andrei Tănăsescu. Tot atunci vom lansa şi volumul Elenei Zottoviceanu şi al Georgetei Băcioiu şi consacrat corespondenţei purtate de George Enescu în vederea premierei pariziene a capodoperei sale. Şi, nu în ultimul rând, o altă lansare de carte, pe care o pregătim pentru 23 septembrie - este o colaborare cu Editura Casa Radio - volumul "George Enescu - Un exil supravegheat", ce-l are ca autor pe Ladislau Csendes.