Cvartetul nr. 5 de coarde compus de Wilhelm Berger a fost cântat duminică, 13 februarie 2011, la Lille. Această piesă a fost inclusă în programul recitalului de Alexandru Diaconu, violonistul care se află la primul pupitru în cadrul unui ansamblu format de muzicieni ai Filarmonicii din oraşul francez.

Ce anume l-a determinat să facă această alegere şi alte detalii legate de acest recital, în interviul ce urmează.

Aveţi intenţia să prezentaţi publicului francez o creaţie muzicală românească. De ce aţi ales să vă opriţi asupra compozitorului Wilhelm Berger?

În primul rând, pentru că l-am cunoscut foarte bine pe Wilhelm Berger, care mi-a fost maestru de cvartet timp de mai mulţi ani. A fost o foarte mare personalitate, apreciată de lumea componistică românească, este recunoscut şi în străinătate şi eu unul am o afecţiune deosebită pentru amintirea lui. Am propus organizatorilor Festivalului "Chambre a part" de la Lille această lucrare şi a intrat în componenţa unui program cameral duminică dimineaţă la Auditoriumul Conservatorului din Lille.

Cât de greu este de interpretat Cvartetul nr. 5 de coarde al lui Wilhelm Berger pentru un muzician străin? Care au fost dificultăţile întâmpinate de colegii dumneavoastră de cvartet?

Nu consider că sunt greutăţi aparte, muzicienii sunt de foarte bună calitate şi l-am "montat" într-un timp foarte scurt. Este un cvartet foarte clar scris, cu un stil care se apropie puţin şi de limbajul folcloric, deşi nu evident şi afişat. Are o formă foarte clasică, în patru mişcări. Din punct de vedere tehnic, bineînţeles că are destule părţi de virtuozitate în toate compartimentele, dar asta nu este o problemă pentru niciun muzician de calitate din lumea asta. Această lucrare poate fi cântată pe oricare mare scenă a lumii. Am vrut să programez acest cvartet în semn de omagiu, ca o datorie de suflet pentru mine.

Cum aţi caracteriza colaborarea cu partenerii dumneavoastră de cvartet?

Foarte bună, deşi numărul de repetiţii este foarte restrâns, aici nu se poate lucra muzică de cameră aşa cum făceam în România. Însă chiar şi în condiţiile acestea sunt foarte bucuros să lucrez o asemenea compoziţie şi, mai ales, cu oameni de această calitate, mult mai tineri decât mine. Mă bucur că pot să îi fac să descopere o lucrare atât de frumoasă şi de luminoasă, în opinia mea.