11 iulie, ora 19.00, Biserica Neagră din Brașov: al 15-lea concert din cadrul turneului Stradivarius 2024 susținut de violonistul Alexandru Tomescu, solist-concertist al Orchestrelor Radio, pe instrumentul Stradivarius Elder Voicu. Este a 17-a ediție a acestui turneu care a devenit emblematic pentru modul cum un mare violonist înțelege să-și servească poporul în care s-a născut, ducând acest prețios instrument în locuri unde muzica clasică se aude rar sau poate chiar deloc, cu evenimente care au, întotdeauna, un caracter de unicitate. Este a doua ediție dedicată exclusiv muzicii lui Johann Sebastian Bach: în 2013, Alexandru Tomescu a prezentat integrala suitelor și partitelor de Bach pentru vioară solo; în 2024, a ales "Metamorfoze" - transcripții ale suitelor pentru violoncel solo de Bach pentru vioară solo, un repertoriu vechi și nou în același timp. Bach este compozitorul cu care știu că Alexandru trăiește cotidian, cântându-l în fiecare zi, așa că a aborda un repertoriu nou bachian, pe care-l cântă pentru prima dată, cred că a fost una dintre cele mai așteptate întâlniri muzicale pentru acest violonist care are aproape 40 de ani de carieră în spate.

Din 6 suite, 5 sunt transpuse la o cvintă superioară, a șasea și ultima păstrează tonalitatea inițială; partitura acestor transcripții, editată de Werner Icking, păstrează aceleași provocări pe care le presupune și partitura pentru violoncel, în primul rând, aceea ca un instrument monodic, care poate cânta un singur fir melodic, să ajungă să stăpânească un discurs polifonic, cu numeroase voci și planuri sonore care se întrepătrund și trebuie evidențiate și urmărite de către interpretul care le trezește la viață.

După experiența serii din 11 iulie 2024 de la Biserica Neagră din Brașov, în primul rând aș vrea să evidențiez că ar trebui să ne considerăm norocoși, noi, românii, că îl avem printre noi, fără a fi plecat spre alte zări, pe Alexandru Tomescu: un violonist de cert și mare calibru internațional, cu o forță de expresie atât de puternică, cu un intelect și idei care i-au permis să-și transforme fiecare proiect într-un eveniment unic, organizat cu mult respect pentru tot ceea ce înseamnă muzica cultă; mereu, mai întâi muzica, pe care Alexandru o servește, cu adevărat, și apoi orice altceva, exterior muzicii.

Undeva între cer și pământ, în decorul atât de potrivit al Bisericii Negre din Brașov, unde ne putem imagina că poate în urmă cu 300 ani ar fi fost posibil să intre însuși Bach, șase suite cu o viață nouă, într-o premieră românească, un violonist cu o forță extraordinară care i-a permis să evolueze fără întrerupere aproape două ore și jumătate, cântând și prezentându-și recitalul, trecând peste micul accident al ruperii unei corzi chiar de la prima suită pe care a reluat-o de la început; lumini discrete proiectate spre amvon, într-un acord tăcut și tacit cu expresia muzicii, o mare de public care a ascultat cu răbdare și aș spune, chiar cu pioșenie, acest spectacol extraordinar, fără niciun telefon mobil care să întrerupă, fără nicio distragere, chiar și copiii de grădiniță și școală primară pe care i-am văzut acolo.

Pentru că în muzica lui Bach e ceva dincolo de noi, de care, dacă reușim să ne concentrăm ca să-l descoperim și să oferim 2 ore din timpul nostru pentru asta, avem atât de multă nevoie, poate chiar mai mult azi, decât în timpul lui Bach. E reverberația unei spiritualități atât de înalte, că o simți pulsând și dând viață, acolo unde în zgomotul și vulgaritatea vieții noastre de azi, e de fapt, doar uscăciune și moarte. Muzica lui Bach vorbește despre condiția umană și despre omul umil în față cu Dumnezeu, care are însă liberul arbitru de a alege cine să fie: înger sau demon. Iar interpretarea lui Alexandru Tomescu a surprins exact asta, în planurile sonore create și urmărite (și ce greu e să poți să o faci!), în extraordinarele momente de piano, în arcurile de crescendo și descrescendo, în sunetul de catifea cu care ne-a învăluit, în efectele de ecou create, prin alăturarea de forte și piano. O notă specială și pentru puterea violonistului de a se adapta acusticii catedralei, cu o reverberație foarte mare, pe care a folosit-o ca un avantaj, deși se putea transforma atât de ușor într-un mare dezavantaj...

Da, integrala acestor șase suite bachiene este un univers unitar și doar ascultându-le curgând una după alta poți înțelege măreția viziunii lui Johann Sebastian Bach - așa cum a subliniat și Alexandru Tomescu. O mare performanță, să poți cânta ca pentru disc timp de 2 ore, concentrându-te asupra fiecărei note, fiecărui detaliu cu răbdarea unui bijutier, slujind Muzicii.

Un mare bravo pentru Alexandru Tomescu și întregii echipe Stradivarius, tuturor celor care au făcut posibilă această ediție extraordinară a turneului Stradivarius!

Recitalul din 11 iulie de la Biserica Neagră a fost înregistrat de Radio România Muzical și va fi difuzat pe 12 septembrie, ora 19.00.