Sâmbătă, 4 octombrie 2025, sala mică a Ateneului Român găzduiește un recital susținut de Romanian String Quartet, în care publicul va putea audia creații românești pentru cvartet de coarde, semnate de compozitori importanți ai secolului XX, dar și o pagină contemporană. Mai multe detalii ne oferă violistul Cristian Andriș, director artistic al formației, într-un dialog cu Ioana Țintea.

Domnule Cristian Andriș, "Redescoperim muzica românească" este titlul recitalului propus de Romanian String Quartet. Pentru început, v-aș ruga să ne vorbiți puțin despre acest concept. Ce semnificație are acest titlu pentru Romanian String Quartet?

De fiecare dată ne propunem să realizăm proiecte dosebite pentru peisajul cultural românesc. În acest demers pe care ni-l propunem am redescoperit două lucrări care nu au fost cântate probabil niciodată în ultima sută de ani. Una dintre acestea este Cvartetul nr.2 de Sabin Drăgoi, care a fost compus la Praga. De asemenea, în programul nostru avem și Cvartetul nr.1 de Sabin Drăgoi. Ambele partituri le vom reedita; am descoperit știmele pentru toate instrumentele, scrise de mână, portativele abia se mai vedeau și vom tipări partituri noi realizate de Corina Ciuclea și editate de fiecare membru din Romanian String Quartet. De asemenea, existau discrepanțe între știmele fiecărui instrumentist și partitura generală. Astfel, dorim să oferim pentru viitoarele generații partituri curate cu indicații corecte.

De asemenea, am preluat în programul turneului nostru - că este vorba de un turneu de șase concerte, trei în România și trei în Europa - un alt cvartet deosebit scris de Mihail Andricu. Din informațiile noastre, la fel, această lucrare în ultimii zeci de ani a fost cântată doar de formula noastră de cvartet.

Și, nu în ultimul rând, avem o lucrare provenită din apelul Call for Scores, scrisă de Cezar Cochisă, se numește Vestirea mioriței, iar la bază are o temă a Mioriței din Belinț, temă care a fost de altfel utilizată de Gyorgy Ligeti în Concertul românesc. A fost o temă dată pe care mai mulți compozitori au scris lucrări și Cezar Cochisă și lucrarea acestuia au câștigat acest apel de compoziții.

Cum descrieți cvartetele de coarde ale lui Sabin Drăgoi pentru publicul care le va asculta, poate, pentru prima dată?

Sunt foarte diferite. Noi am avut în programul nostru de concert Cvartetul nr. 1 și, pentru prima dată, am cântat Cvartetul nr. 2 la sfârșitul lunii august, la Timișoara, și inițial am avut senzația că a fost scrisă de un alt compozitor. Limbajul componistic este cu totul diferit. Cvartetul nr. 2 a fost scris pentru un concurs de compoziții; a câștigat Premiul al doilea la Concursul de la Praga și este un cvartet cu un limbaj impresionist, aș spune, în direcția lui Enescu. Cvartetul 1 se bazează mai mult pe limbaj popular, se regăsesc foarte multe teme folclorice.

Ce putem descoperi în Cvartetul de coarde op. 14 de Mihail Andricu?

Cvartetul op. 14, la fel, are la bază teme folclorice și, cumva, aceasta este puntea. Mihail Andricu a studiat la Paris cu Gabriel Fauré - să ne aducem aminte, de legătura puternică între România și Franța - alături de George Enescu. Deci, ar fi cumva un limbaj care se leagă foarte bine între Sabin Drăgoi și Cvartetul op. 14 de Mihail Andricu.

Cum vedeți locul muzicii românești de cameră pe scenele internaționale? Ce credeți că ar trebui făcut pentru a fi mai bine promovată?

În primul rând, este datoria noastră, a românilor să cântăm această muzică, să o cântăm cât mai des, să fie preluate toate alături de alte opusuri consacrate din repetoriul de muzică de cameră și, astfel, publicul să intre în contact cu ele.

Nu sunt cu nimic mai prejos decât lucrări scrise de Dvorak sau de Schubert, mai ales că avem de-a face cu compozitori care au studiat la Paris sau la Praga, cumva au fost conectați în permanență cu ceea ce se întâmpla în peisajul muzical european la acea vreme.

Care sunt următoarele etape ale proiectului "Redescoperim muzica românească" și ce alte partituri românești aveți în vedere pentru a le readuce în atenția publicului?

Partea pozitivă este că am mai redescoperit, să spunem așa, partituri, unele scrise chiar de compozitori foarte cunoscuți la noi, dar preferăm încă să nu dezvăluim surprizele. Le vom prelua în turneu pe care îl vom realiza anul următor.