În această perioadă se desfășoară Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, manifestare ce a ajuns anul acesta la ediția cu numărul 32. În acest context, mâine, 24 mai, Orchestra de Cameră Radio va susține un concert sub bagheta dirijorală a lui Gheorghe Costin. Mai multe informații aflăm de la dirijor într-un dialog purtat cu Ioana Țintea.

Sunteți o prezență constantă în cadrul evenimentelor din Săptămâna Internațională a Muzicii Noi care anul acesta a ajuns la ediția cu număr 32. Ați studiat compoziția în paralel cu dirijatul și sunteți membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Din această perspectivă, cum ați descrie parcursul acestui festival în toți acești ani?

Îmi aduc aminte cu mare plăcere de ediția a II-a a acestui festival, în 1992, când împreună cu Orchestra Națională Radio și cu Corul Antifonia de la Cluj am realizat un medalion Iannis Xenakis, în prezența compozitorului. El atunci împlinise 70 de ani și a fost un concert-eveniment. A fost toată crema compozitorilor din România la acel concert și Orchestra Națională a cântat absolut superb, iar coriștii de la Antifonia au fost absolut sublimi. Am mai fost și la alte ediții invitat, fie cu Orchestra Națională, îmi aduc aminte, în 2019, fie cu Orchestra de Cameră, acum zece ani, nouă ani, opt ani, am fost într-adevăr la mai multe ediții ale acestui festival internațional.

Cred că este nevoie de o educație în acest sens. Sunt și lucruri care merg pe nativ, dar oricum, baza este studiul și "intrarea" în partitură, cunoașterea foarte bine a partiturilor muzicale, pentru că sunt chiar grele.  

Revenind la concertul din data de 24 mai, care sunt provocările prezentării unor lucrări în primă audiție absolută, așa cum sunt Floraison pentru orchestră de Cornel Țăranu și Passaccona Helix pentru pian și orchestră de cameră de Cătălin Crețu?

Sunt lucrări foarte bune. Deja aceste partituri le-am studiat în urmă cu trei-patru luni și sunt foarte bine scrise pentru orchestră. Lucrarea maestrului Țăranu este Floraison, într-adevăr este o lucrare scrisă în formă de sonată. Am vorbit cu autorul și mi-a povestit câteva cuvinte, iar acest Floraison vine din foarte mult Gustav Mahler, a întrebuințat în simfoniile lui acest termen de înmugurire în muzică și lucrarea lui Cătălin Crețu, care este o lucrare pentru pian și orchestră. Îl avem solist pe pianistul Horia Maxim, o lucrare variațională, temă cu 11 variațiuni și o codă, în care este îmbinat, așa cum spune și titlul,  Passacaglia cu Ciacona. Helix vine din latină este spirala, deci este o formă variațională cum ați spus, dar totul merge în spirală.

Programul este completat de concertul pentru flaut și orchestră de coarde, Umbre și geneze de Viorel Munteanu și Simfonia a VII-a de Sorin Lerescu. Care este firul ce leagă acest program?

În ultimul rând sunt lucrări scrise în ultimii cinci ani și este o îmbinare a stilurilor din această perioadă, perioada 2017-2022. Lucrările sunt diversificate, dar totuși există o unitate în această prezentare. Lucrarea lui Sorin Lerescu, îmi aduc aminte cu plăcere că am dirijat-o la Timișoara, chiar de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie anul trecut și o lucrare care a plăcut publicului. Sper să placă tot programul pe care îl facem, să fie îmbrățișat de public.

Cu ce gânduri ar trebui să vină publicul la un concert de muzică nouă?

Cum am mai spus și în alte dăți, publicul bucureștean este obișnuit cu acest tipar de muzică. Cred că știu să aprecieze foarte bine la adevărata valoare.

Cu ce gânduri așteptați colaborarea cu pianistul Horia Maxim și flautistul Ion Bogdan Ștefănescu?

Cu nici unul dintre acești doi soliști remarcabili n-am avut ocazia încă să colaborez. Pe flautistul Ionuț Bogdan Ștefănescu îl știu de foarte mulți ani. Alături de Horia Maxim acum va fi prima apariție în scenă și cu bucurie voi primi această colaborare.