Luni, 15 mai, a avut loc o conferiță de presă prelejuită de anunțarea parteneriatului între BRD - Groupe Societe Generale cu cel mai important eveniment cultural internaţional organizat în România și anume Festivalul Internaţional "George Enescu". La eveniment a fost prezentă și colega noastră, Ioana Țintea care a stat de vorbă cu dirijorul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Enescu.

Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este implicarea entităților private în organizarea Festivalului Enescu?

Este un lucru foarte important pentru că întotdeauna arta a fost sprijinită nu numai de finanțare publică, dar și de finanțare privată. Iar faptul că avem parteneri care împărtășesc aceleași idei pentru societatea în care cu toții suntem și își doresc să aibă parteneri culturali ca să aibă un impact mai mare este un lucru foarte important. De aceea, mă bucur foarte mult de acest parteneriat care începe astăzi și vreau ca acesta să fie un exemplu pentru tot sectorul privat, ca să se implice în a transforma... pentru că de o societate transformată, de o societate prosperă și mai bună va beneficia și mai mult sectorul privat. De aceea nu este numai ideea de a sprijini un vis, ci este ideea de a sprijini o realitate pentru o societate mai bună, mai bogată, mai profundă.

Care este stadiul pregătirilor în organizarea Festivalului Enescu de anul acesta?

Festivalul este deja foarte bine pus în calendar. Concertele în majoritate sunt vândute complet. Știu că se caută bilete la multe din concertele pe care le avem, dar asta este realitatea. Ne dorim să avem o sală de concerte care să ne poată ajuta în a prezenta concertele în așa fel încât toți oamenii să audă la fel de bine în orice loc în sală. De aceea, sper și îmi doresc ca următorul festival să fie într-o sală nouă, într-o sală regândită și concepută în așa fel încât diferența dintre bilete să nu fie una artistică, ci numai una vizuală.

Iar pentru noi, anul acesta este deja momentul în care de-abia așteptăm să auzim primele note, primele sunete pe care le vom descoperi cu toții pe 27 august.

Care este viziunea dumneavoastră în ceea ce privește viitorul Festivalului Internațional "George Enescu"?

Și în continuare îmi doresc ca festivalul să rămână acest exemplu în lume, un exemplu cultural care aduce, de fapt, ceea ce este mai frumos și mai bogat în lume, aici, în România. La București, dar și în toată România. Pentru că este o manifestare culturală care poate să fie un exemplu pentru întreaga lume, arată ce se poate întâmpla când o țară pune cultura în valoare, pune arta într-un plan național. Pentru că este un efort național. Festivalul Enescu nu este un efort simplu, e un efort mare și de aceea e important să dăm lumii acest exemplu, pentru că arătăm și ceea ce este în sufletul nostru.

Întâlnesc atât de mulți oameni care iubesc arta, iubesc teatrul, iubesc muzica în România și cred că ne identificăm cu această idee de a pune arta în valoare. Iar, în viitor, Festivalul Enescu vreau să continue și mai mult această idee de a transforma locul nostru în lume, a transforma felul în care oamenii văd România și se uită la România. Iar Festivalul Enescu a devenit, într-adevăr, un sinonim cu ideea de a fi român.

Cum vă simțiți dumneavoastră în postura de cel mai vizibil muzician român al momentului, care este la conducerea celui mai important festival românesc dedicat muzicii clasice?

Nu m-am gândit niciodată la mine în cuvintele pe care le-ați spus, ci mă gândesc întotdeauna ca un artist care încearcă să facă tot ceea ce face cu profunzime și cu o calitate cât mai mare. Mă bucur să pot să am această platformă cum e Festivalul Enescu, să pot să împărtășesc muzica și arta pe care o creez cu cât mai mulți oameni și încerc să nu mă gândesc la importanța pe care aș putea să mi-o dau mie însumi, ci să mă gândesc numai la munca imensă care stă în spatele creării acestui festival și exestenței acestui festival. Și-atunci când mă gândesc așa, imediat îmi dau seama că, de fapt, cum spunea și Enescu, "în spatele oricărui artist e talent cam 5%, iar restul e muncă asiduă".

Aș dori să ne îndreptăm acum puțin atenția spre Timișoara, cu permisiunea dumneavoastră. Cum a primit Orchestra Națională a Franței invitația de a concerta în cadrul programului "Timișoara - capitală culturală europeană"?

Au primit cu mare bucurie. Desigur, Timișoara este și orașul meu natal, iar pentru muzicienii din orchestră a fost un lucru frumos să poată să vin în orașul meu natal. E și un lucru artistic foarte important, de a contribui în viața culturală a acestui oraș care este capitală culturală în acest an. De-abia aștept să mă reîntorc acasă, să pot să arăt orașului ceea ce fac eu zi de zi în Franța, cu Orchestra Națională a Franței, care este una dintre cele mai importante orchestre din lume. De aceea de-abia aștept să se întâmple, mai sunt câteva zile și vom avea aceste concerte.

Cum ați descrie Orchestra Națională a Franței acum, după aproape 3 ani de când sunteți la conducerea ei?

Este o orchestră care s-a transformat foarte mult în ultimii 3 ani. În primul rând, mulți oameni au ieșit la pensie în timpul pandemiei, s-au creat câteva poziții noi și, de aceea, cam 30-35% din orchestră sunt muzicienii care au venit în orchestră în ultimii 3 ani. De aceea mă simt foarte aproape de ei, pentru că am început în același timp și, ca orice echipă nouă, ne cunoaștem toate elementele personale, începem să ne cunoaștem foarte bine pentru că, pe scenă, relația dintre artiști e o relație foarte personală, e foarte profundă și, de aceea, încep deja să cunosc toate lucrurile personale, felul în care un muzician se uită la mine, felul în care eu le răspund înapoi... e un lucru foarte profund! Iar faptul că dezvoltăm această relație e un eveniment special de fiecare dată când colaborăm.

Oferiți-ne detalii despre soliștii celor două seri și programul ales!

În prima seară îl vom avea ca solist pe David Fray, care este un pianist extraordinar, unul dintre cei mai apreciați pianiști actuali, și va interpreta Concertul pentru pian de Robert Schumann. În aceeași seară, am vrut să aduc puțin din muzica din estul Europei, și de aceea vom avea Dansurile Galanta de Kodaly, iar apoi vom termina concertul cu Suita Arleziana de Bizet, ca să aducem, de fapt, din muzica noastră, a Orchestrei Naționale a Franței.

În a doua seară, al doilea concert, vom avea ca și solistă pe Sarah Nemțanu, care este concertmaestra orchestrei, unul dintre artiștii români cei mai apreciați în lume. E o solistă extraordinară. Ea va interpreta două lucrări pentru vioară și orchestră de Saint-Saens - Rondo Capriccioso și Havaneza. Iar apoi, restul programului va fi pur francez al secolului XX, pentru că arta și cultura în secolul XX în Franța a avut această renaștere extraordinară, mai ales la începutul secolului XX. De aceea, vom interpreta două lucrări foarte importante de la începutul secolului XX - poemul coregrafic Jeux de Debussy și baletul Daphins și Chloe, cele două suite din baletul lui Ravel.

În ce stadiu se află proiectul înregistrării integralei simfoniilor de George Enescu cu Orchestra Națională a Franței pentru Deutsche Grammophon?

Am terminat prima simfonie, am înregistrat-o. Acum, în luna iunie, vom înregistra Simfonia a II-a. Iar apoi, în luna august, e Simfonia a III-a.