Colega noastră Cristina Comandașu, managerul Radio România Muzical, a devenit membră a Grupului pentru Muzică Clasică al Uniunii Europene de Radio și Televiziune pentru perioada 2024-2026. Din componența grupului mai fac parte reprezentanți de la radiodifuziunile publice din Irlanda, Austria, Vatican, Germania, Franța, Marea Britanie, Danemarca, Italia, Ungaria.

Cristina Comandașu este și membră a juriului International Classical Music Awards (ICMA), din 2019. 

În primul rând, felicitări! Sunt convins că o mare parte a ascultătorilor noștri își dorește să știe ce presupune mai exact activitatea acestui grup.

Este grupul de muzică clasică din cadrul EBU - European Broadcasting Union. Este o selecție a membrilor care se realizează o dată la doi ani pentru acest grup, care reprezintă, practic, partea de strategie pentru ce înseamnă muzica clasică la Uniunea Europeană de Radio.

Noi avem conexiuni foarte puternice cu Uniunea Europeană de Radio, ca parte, în primul rând, a acestei asociații a radiodifuziunilor publice, și prin schimburile muzicale care se realizează. România nu este pentru prima dată reprezentată acolo. A mai fost reprezentată până în urmă cu doi ani de colega noastră Alina Velea, care acum lucrează la Direcția Relații internaționale, dar care a făcut parte din colectivul Radio România Muzical până în urmă cu zece ani.

Așadar, noi avem legături pe care toată lumea de altfel le și aude grație transmisiunilor directe pe care le realizăm. Radio România Muzical este, de fapt, postul de radio european care transmite cele mai multe concerte în direct din oferta EBU. Chiar personal am fost inițiatoarea unor proiecte foarte rezonante, cum a fost, de exemplu, "Ode to Peace", în martie 2022, prilejuit de izbucnirea războiului din Ucraina... și vedem acum că Simfonia a IX-a de Beethoven chiar a devenit un simbol pentru europenitate. Dar prima dată când s-a întâmplat lucrul acesta a fost pe 10 martie 2022, la inițiativa redactorului șef al postului Radio România Muzical, Cristina Comandașu, aici, de față.

Ce însemnătate are această numire pentru Radio România Muzical?

În primul rând, e o chestiune de reprezentare. De fapt, acest grup are întâlniri lunare, dintre care există două întâlniri față în față: una este în septembrie, cealaltă este, de regulă, în luna mai. Atunci, în luna mai, este și reuniunea tuturor experților în muzică de la nivelul EBU și se prezintă proiecte noi, se prezintă succese, se vorbește, se schimbă experiență. Pentru mine, întotdeauna a fost un lucru foarte important, pentru că de fapt Radio România Muzical nu are echivalent în piața românească. Frații noștri, să spun așa, sunt radiodifuziunile similare din Europa sau din Statele Unite ale Americii și e foarte important să menținem legătura, să știm ce fac, care este sensul și ce putem face împreună.

Din experiența pe care ați avut-o, au aceste posturi de radio același nivel de succes?

Nu. Nivelul de succes nu este același pentru că nici publicurile nu sunt, de fapt, aceleași. Dar ce este la fel, este interesul oamenilor care lucrează în interior, al jurnaliștilor, de a oferi un produs de calitate și care să fie orientat către public, în sensul de a accesibiliza muzica clasică. Acest lucru este absolut universal. Se discută foarte mult de metodele prin care s-ar face acest lucru. Sigur că, în ultimii 20 de ani, accentul a fost pus pe online, pe diferite platforme. Acum se vorbește despre inteligența artificială, de exemplu, se caută diferite soluții de a crea posibilități de accesare a conținutului on-demand, care pentru publicul tânăr și poate și pentru cel mai puțin tânăr este esențial.

De fapt, provocările cu care se confruntă toate radiourile sunt și provocările radiourilor de muzică clasică, dar la noi cu atât mai mult, cu cât lucrăm cu un produs care e foarte nișat, care se adresează totuși doar unui anumit tip de public, pentru că structura de public Radio România Muzical - adică într-o proporție de aproape 90% cu studii superioare și cu venituri mari - este similară în toată Europa și, de altfel, în toată lumea și este firesc să fie așa. Toată lumea caută public mai tânăr, deși au fost și voci - nu numai din partea radiodifuziunilor, dar și din partea platformelor de streaming... de exemplu, îmi aduc aminte de o prezentare făcută de CEO-ul de la IDAGIO, care este una dintre platformele de streaming pentru muzică clasică foarte importante, care spunea că trebuie să ne uităm totuși și la demografie în general. Publicul îmbătrânește în mod natural, proporția de seniori este mai mare peste tot în societățile dezvoltate față de cea mai tânără, dar, pe de altă parte, acesta este un public care are timpul și banii de investit în așa ceva și care are nevoie și de un divertisment de calitate pe care îl oferă muzica cultă.

Trebuie, de altfel, să privim tot timpul lucrurile cu ochii larg deschiși și să ne dăm seama de realitatea lumii în care trăim și să căutăm soluții, pentru că eu cred că muzica clasică poate să fie una dintre soluțiile pentru multele probleme pe care le are societatea de astăzi.

În acest sens, credeți că acest grup poate oferi soluții ce vor da rezultate pe termen lung?

Aici nu știu să zic exact. Aici se schimbă idei și se pot propune anumite idei care pot funcționa pentru toate posturile de radio. Însă, din experiența practică, din ce am văzut până acum, până la urmă depinde de fiecare post de radio în parte ce alege să facă, de propria strategie editorială. Adică, este un fel de funcționare ca și la Uniunea Europeană. Există niște directive, există niște posibilități, dar ele trebuie transpuse în legislația națională. E cam același lucru. Aici, încă cu atât mai lax cu cât nu este vorba de niște legi care se votează într-un parlament european, ci doar de niște idei care pot veni. De fapt, e un balans foarte fin între ceea ce înseamnă partea internațională și ceea ce înseamnă partea națională. Dar, totuși, să nu uităm că muzica clasică este acel limbaj universal unde partea internațională contează foarte mult și acest schimb de experiență, de asemenea, consider că este foarte important.