După o reflecție adâncită asupra fenomenului muzicii noi în contemporaneitate, care a luat o cu totul altă configurație decât cea pe care a avut-o acum 30 de ani, când festivalul "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" s-a născut, organizatorii vin cu trei idei-forță pentru ediția nr. 32: 1. sociotop și scenă în muzica nouă, 2. relațiile avangardei muzicale din România și Germania, 3. György Ligeti - 100 de ani de la naștere. Mai multe detalii despre desfăşurarea Festivalului "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi", ediţia 2023, ne-a oferit compozitorul Dan Dediu, directorul artistic al seriei şi Invitatul Săptămânii la Perpetuum mobile.

Ieri, 21 mai, a început ediția cu numărul 32 a Festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi. Finalul lunii mai este, ca de fiecare dată, dedicat sonorităților contemporane. Vorbim de trei idei pentru ediția din acest an. Care sunt acestea?

Avem 18 concerte anul acesta, când împlinim 32 de ani de la înființare. Avem un simpozion de muzicologie cu tema "Relațiile muzicale dintre Germania și România". Și avem un desant de prime audiții scrise de maeștri ai compoziției românești și de tineri aspiranți la acest titlu de compozitor.

Sigur că avem ansambluri foarte diverse. În primul rând, ansamblurile Radio sunt la loc de cinste - Orchestra de Cameră, Orchestra Națională, Corul Academic Radio și Big Band-ul Radio, iată, aflat pentru prima dată în cadrul festivalului de muzică nouă. Avem ansambluri camerale, Orchestra Concerto a Universității Naționale de Muzică din București, care a concertat chiar ieri, în deschiderea festivalului. Deci, suntem cu toate motoarele turate la maximum.

Cele 18 concerte sunt împărțite și anul acesta în cele 4 direcții deja cunoscute: Ulise, Gulliver, Nirvana și Matrix. Unde vor avea loc concertele în această săptămână de festival?

Cele mai multe concerte se vor desfășura în sălile Universității Naționale de Muzică din București, deci, în inima Bucureștiului. Avem două concerte la Ateneu - unul în sala mare și altul în sala de muzică de cameră. Un concert a avut deja loc la Arcub Gabroveni. Mai avem un concert în parteneriat cu Teatrul Odeon, în Sala Studio. Și, bineînțeles, concertele care se vor desfășura la Sala Radio.

Săptămâna aceasta, miercuri, joi și vineri, între 24 și 26 mai, Orchestra de Cameră Radio, Big Band-ul Radio, Corul Academic Radio și Orchestra Națională Radio includ în programele lor 6 prime audiții absolute ale unor lucrări semnate de compozitori români. Aș vrea să vorbim despre programul acestor trei concerte. În cadrul celui de-al treilea, al Orchestrei Naționale Radio, vorbim și de o lucrare pentru vioară, fanfară și percuție.

Exact. Este un concert pentru vioară, dar cu un ansamblu mai puțin obișnuit, cu alamă și percuție. Este vorba de Concertul de vioară "Ipostaze VI" de Adrian Iorgulescu, care va fi interpretat în primă audiție de Diana Moș. Tot în același concert avem și un concert de orgă, Concert-fantezie pentru orgă și orchestră, scris anul acesta și prezentat în primă audiție de compozitorul Dan Buciu, cu Eduard Antal la orga mare a radioului. De asemenea, avem ultima lucrare a maestrului Nicolae Brânduș, Testament. Iată, maestrul ne-a părăsit acum câteva luni și noi, în semn de omagiu, vom cânta în primă audiție această lucrare cu Iustinian Zetea ca solist. Și, nu în ultimul rând, tot în acest concert, Erik Sandberg - un cornist absolut fabulos din Danemarca - va prezenta în primă audiție românească Concertul de corn și orchestră "Călătorie de iarnă" de Krzysztof Penderecki.

Iar în concertul Orchestrei de Cameră Radio avem alte două prime audiții. Este vorba de o lucrare de orchestră, Floraison, a maestrului academician Cornel Țăranu, și o fantezie - Passaccona Helix - pentru pian și orchestră cu solistul Horia Maxim, scrisă de curând de tânărul compozitor Cătălin Crețu.

Și Big Band-ul Radio va aduce o lucrare nouă de Simona Strungaru, un fel de simfonie cu orgă la care va cânta tot Eduard Antal. Și sunt foarte curios că, într-adevăr, această combinație de orgă și big band este una sui generis, una originală.

Aș vrea să vorbim și despre simpozionul de muzicologie. Este una dintre tradițiile SIMN. În acest an, vorbiți despre relațiile avangardei muzicale din România și Germania, aceasta este tema. Cei interesați pot participa și online, ca anul trecut?

Din păcate, nu. Se va ține la Colegiul Noua Europă, sub coordonarea Valentinei Sandu-Dediu, și vor participa doi invitați din Germania - Dorte Schmidt de la Berlin, și Michael Heinemann de la Dresda, profesori de muzicologie și pasionați de legăturile între lumea muzicală germană și lumea muzicală românească. Și vor fi invitați 5 muzicologi de prestigiu din România, care vor susține, fiecare din altă perspectivă, diferite lcurări despre aceste relații. Bunăoară, despre ceea ce s-a întâmplat în anii '70 - este un domeniu necercetat - când foarte muți compozitori români primeau burse pentru a se duce la Școala de vară de la Darmstadt, unde se întâlneau cu floarea compoziției mondiale și care, de fapt, a avut o influență directă asupra stilului muzicii noi în România. De pildă, acest aspect... dar nu numai acest aspect va fi lupa cercetătorului.

Suntem în a doua zi de festival. Au loc astăzi trei evenimente în cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi. La final, doriți să adresați o invitație publicului de a participa la celelalte evenimente din cadrul festivalului?

Noi vă așteptăm cu ușile deschise. Intrarea este liberă la toate concertele ce au loc la Universitatea Națională de Muzică din București. Iar la celelalte, sigur, există casa de bilete care de-abia așteaptă să fie luată cu asalt și la Ateneu, și la Teatrul Odeon, şi la Sala Radio.

Trebuie spus că programul festivalului se poate găsi foarte ușor pe site-ul Centrului de Informare Muzicală din România - cimro.ro.