Ați menționat într-un interviu că ați decis să vă întoarceți în România din dorința de a contribui la dezvoltarea comunității chitarei clasice de aici. Înțeleg că recitalul de la Ateneul Român din data de 8 octombrie reprezintă și revenirea dumneavoastră oficială pe scena românească.

Da, într-adevăr. Am mai concertat în țară de când m-am întors. Eu tehnic chiar acum sunt în țară. Am avut șansa să cânt câteva concerte împreună cu maestrul Alexandru Tomescu, dar am considerat totuși că un recital solo într-o sală atât de superbă ca cea a Ateneului ar trebui să marcheze mutarea mea definitivă și chiar și programul pe care l-am ales pentru acest concert trasează într-un fel conturul meu artistic, locurile pe unde am fost, ce m-a influențat foarte mult, muzica care m-a inspirat, românească, spaniolă, japoneză și vieneză. Acest concert, într-un fel însumează toți anii mei din afară și revenirea mea în țară. M-am întors cu dorința de a ajuta la creșterea comunității muzicale, în special din orașul meu natal, Iași. Am fost norocos să am niște profesori foarte grijulii, care m-au crescut în anii formativi și cred că este de datoria mea să ajut următoarele generații să se dezvolte.

Recitalul de la Ateneul Român face parte din seria Moștenitorii României Muzicale, un proiect inițiat de Radio România Muzical. De altfel sunteți și laureat al bursei Moștenitorii României Muzicale, ediția din 2021. Care au fost motivele să participați la bursa Moștenitorii României Muzicale?

Motivația a fost foarte simplă. Îmi doream foarte mult să mă reconectez cu scena românească, o scenă pe care eu o părăsisem de la 18 ani și cu care simțeam că pierd legătura. Bursa Moștenitorii României Muzicale pentru mine a fost un foarte mare dar, ca să spun așa, pe lângă concertele obținute, pe lângă albumul de debut, care iarăși a fost o realizare enormă pentru mine, bursa a și facilitate intrarea mea în contact cu Alexandru Tomescu, cu care am și concertat în turneul Stradivarius și încă concertăm, m-a pus în scena muzicii românești. Sunt profund recunoscător pentru această bursă și în special Rotary Club Pipera și doamnei Cristina Comandașu care au fost ca niște părinți muzicali pentru mine, mentori, m-au adus în țară.

Cum a influențat acest proiect parcursul dumneavoastră profesional?

A făcut întoarcerea mea în România și mai realizabilă, mi-a arătat că este foarte mult public în România doritor de muzică clasică, sunt proiecte frumoase de dezvoltat, este un loc în care noi artiștii putem să încercăm să ne dezvoltăm. M-a ajutat să văd că am toate motivele să mă întorc acasă.

Bursa Moștenitorii României Muzicale v-a oferit, așa cum ați spus, oportunitatea de a înregistra o sesiune de înregistrări, concretizate înt-un album intitulat "Guitar Delights" apărut la Editura Casa Radio în 2023. Pe 8 octombrie, la recitalul de la Ateneu va fi lansată o a doua ediție a albumului. Ce ne puteți spune despre acest CD?

A pornit de la ideea de dorul de acasă. Aș spune că jucătorii principali ai acestui disc au fost două balade. Prima este celebra baladă a lui Ciprian Porumbescu, pe care am început să o improvizez o dată la chitară și acea improvizație s-a dezvoltat, am început să absorb tema 1, tema 2 și mi-am dat seama că am terminat toată balada lui Ciprian Porumbescu pe chitară și că suntă destul de bine. A doua baladă este cea a fostului meu profesor și mentor, Andrew Zone, o baladă foarte atmosferică, cu o tematică un pic melancolică, ce ține spre trăiri foarte intense. În jurul acestor două balade mi-am construit traseul meu, adică dorul meu față de casă. Multe lucrări din sfera balcanică, dar și internaționale, ce duc un pic spre ideea de acasă. Mă bucur că o să relansăm a doua ediție a albumului. Sper că oamenii care îl ascultă să trăiască aceleași lucruri pe care le-am simțit și eu, adică profunda conexiune pentru acasă și pentru ce înseamnă acasă, deoarece este un sentiment unic pentru fiecare dintre noi.