Orchestra Regală Concertgebouw și dirijorul Klaus Mäkelä revin pe scena Festivalului „Enescu” pe 20 și 21 septembrie 2025. Am stat de vorbă cu Dominik Winterling, directorul general al Orchestrei Regale Concertgebouw despre numeroasele apariții ale ansamblului în cadrul Festivalului „Enescu” de-a lungul timpului, despre colaborarea cu Klaus Mäkelä și despre caracteristicile care dau la iveală sonoritatea specifică orchestrei.

Cum ați descrie relația Orchestrei Concertgebouw cu Festivalul Enescu și importanța seriei de evenimente pe plan internațional?

Festivalul Enescu a fost parte din programul nostru de concerte încă din 2009, deci am venit la București de mai multe ori în ultimii ani. Ne place foarte mult să revenim pe scena festivalului de fiecare dată datorită atmosferei incredibile, publicului foarte cald și ne bucurăm să vedem că arată un interes așa de mare pentru muzica clasică. Este de fiecare dată ceva foarte special! Astfel, aș spune că relația Orchestrei Concertgebouw cu festivalul este foarte, foarte bună și Bucureștiul a devenit o parte din itinerariul nostru internațional anual.

Festivalul Enescu are o reputație extraordinară și este cu siguranță unul dintre principalele festivaluri europene care aduc laolaltă cele mai bune orchestre. În fiecare ediție, programul și numărul de orchestre pe care reușiți să le aduceți în România sunt impresionante. Deci, da, este unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa.

Cum ați descrie sonoritatea caracteristică a Orchestrei Concertgebouw și cine au fost dirijorii care au contribuit decisiv la definirea acestui sunet specific ansamblului?

Cred că orchestra noastră este foarte cunoscută pentru sunetul său caracteristic, pe care dacă aș încerca să-l descriu ar trebui să mă refer la calitățile fiecărei partide din componența ansamblului. Partida de coarde are un sunet catifelat, avem o sonoritate cu o culoare foarte caldă în compartimentul instrumentelor de suflat din lemn și o partidă de instrumente de alamă fantastică! Cred că principala calitate a acestui ansamblu este omogenitatea în care se îmbină caracteristicile menționate, creând o sonoritate foarte frumoasă și caldă, specifică unui sunet ideal pentru muzica romantică. De asemenea, cred că Sala Concertgebouw din Amsterdam în care ansamblul repetă și concertează, alături de calitatea extraordinară a muzicienilor noștri, contribuie la crearea acelui sunet unic pentru care este celebră orchestra.

Iar apoi, când ne uităm înapoi la evoluția ansamblului în istorie, observăm că fiecare dirijor a avut un mare impact asupra orchestrei în mare parte în ceea ce privește alegerea repertoriului, încercând să găsească mereu un element special și prețuind totodată această sonoritate unică, specifică ansamblului. Cred că acest lucru este ceea ce s-a păstrat de-a lungul deceniilor și la care lucrăm în continuare. Iar Klaus Mäkelä desigur are grijă de acest lucru.

Klaus Mäkelä a fost invitat pentru prima oară la pupitrul orchestrei Concertgebouw în 2022, când era un foarte tânăr dirijor și urmează să preia postul de dirijor principal al ansamblului începând cu stagiunea 2027-2028. Cum ați descrie calitățile de șef de orchestră ale lui Klaus Mäkelä și cum a evoluat în timp colaborarea cu dirijorul finlandez?

Trebuie să știți că membrii orchestrei aleg dirijorul șef. Ce se întâmplă de obicei este că muzicienii votează în secret și decid cu cine vor să lucreze. Sigur, votul a fost clar în cazul lui Klaus Mäkelä, iar eu, în calitate de manager al ansamblului am primit sarcina de a negocia un concert cu el. Iar la întrebarea de ce l-au ales pe Klaus Mäkelä cred că răspunsul este foarte simplu: pentru că el reușește să scoată ce e mai bun în repetițiile cu orchestra și strategiile sale de lucru sunt excepționale. Are foarte bune calități de conducător și este un dirijor fantastic, nu există nicio îndoială în privința acestui lucru. Totodată trebuie să menționez că are aptitudini sociale și muzicale extraordinare și cred că acestea sunt motivele pentru care muzicienii noștri l-au ales.

Așa cum ați menționat, Klaus Mäkelä va fi numit dirijor principal al Orchestrei Concertgebouw începând cu stagiunea 2027-2028, dar trebuie spus că deja conduce multe concerte ale ansamblului și într-un fel am putea spune că deja lucrează cu orchestra acel număr de săptămâni pe care l-ar avea un dirijor principal într-o stagiune, în mod obișnuit. Lucrează foarte intens cu orchestra, ceea ce este minunat, iar din 2027 va avea și titlul. Muzicienilor le place foarte mult interacțiunea cu el și este cu siguranță o colaborare de mare succes și cel mai bun lucru este că ne dezvoltăm împreună. Din 2022 și până acum au ajuns să se cunoască foarte bine reciproc și a fost absolut uimitor ce a putut Klaus să realizeze împreună cu ansamblul, iar lucrul împreună este ca o relație interumană, cu momente mai bune și altele mai complicate, multe discuții. Dar, important este că în acest timp au evoluat împreună și cred că despre asta este o colaborare de fapt; aduce satisfacții de ambele părți și se perfecționează în timp.

Cum ați defini strategia repertorială pe care o abordați?

Orchestra Concertgebouw este cunoscută mai ales pentru interpretările lucrărilor aparținând romantismului târziu german - lucrări de Mahler, Bruckner, Richard Strauss -, aceștia venind și la Amsterdam în timpul vieții lor. Dar ce este important de știut este că abordăm o mare varietate de repertoriu care începe de la Johannes și Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach. Avem o tradiție anuală de a interpreta aceste oratorii în Săptămâna Patimilor. Și de acolo parcurgem secole de muzică până în zilele noastre. Muzica contemporană reprezintă o importantă parte a activității orchestrei. Deci acestea sunt principalele coordonate ale repertoriului nostru, care desigur că se pot modifica puțin în fiecare stagiune, dar acestea sunt lucrurile pe care le considerăm importante și pe care ne concentrăm în general.

Cum este programul muzicienilor și care este numărul de concerte dintr-o stagiune?

În total avem cam 120 de concerte pe stagiune, care se desfășoară de obicei din septembrie până la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Din acest număr desfășurăm cam 30-40 de concerte pe plan internațional. În mod obișnuit avem un mare turneu intercontinental în luna noiembrie, care durează 2-3 săptămâni, în care concertăm în Japonia, Coreea, Statele Unite ale Americii, Taiwan și uneori China.

Concertele obișnuite, săptămânale, de la sediul nostru din Amsterdam, sunt în serile de joi și vineri, la care se adaugă un matineu duminica și, uneori, un concert miercuri seara. Repetițiile durează trei ore și se desfășoară în diminețile de luni, marți și miercuri, iar în funcție de repertoriu se mai poate adăuga o repetiție joi dimineața. De exemplu, dacă interpretăm o premieră a unei lucrări contemporane, vom avea patru repetiții în acea săptămână, iar fiecare repetiție durează cam trei ore.

Care sunt strategiile de a păstra auditoriul actual și a atrage un nou public?

Avem un public foarte loial care plătește abonamente la concertele noastre dintr-o stagiune și sunt destul de mulți care fac acest lucru de decenii bune, unii dintre ei chiar de mai mult de 50 de ani. Aceștia sunt cei mai în vârstă dintre ascultătorii noștri, care preferă formatele de concert mai tradiționale.

În cazul publicului nou, lucrurile se complică puțin deoarece desigur că ne dorim să atragem public de toate vârstele, inclusiv tineri, iar acest lucru implică mai multe aspecte, dintre care voi menționa câteva. În primul rând, concerte educaționale în formule de mai mici dimensiuni, adesea în formații camerale, dar și cu întreaga orchestră. Apoi activități care implică tehnologia, am dezvoltat o serie de aplicații care se adresează elevilor din Olanda care au mare succes.

Un alt aspect este adaptarea formatului de concert la noi idei, concentrându-ne pe câte un public țintă. Voi da doar un exemplu, am dezvoltat o serie de concerte numită Essentials, în care programul este alcătuit din capodopere ale repertoriului simfonic, însoțite de scurte prezentări realizate de un prezentator TV. Foarte accesibil, un concert de o oră cu o singură lucrare, iar la final avem o petrecere. Această serie de concerte a reușit să ne atragă mult public nou.

De asemenea, încercăm să mergem noi în locuri mai neconvenționale pentru a întâmpina publicul. De exemplu, fiecare concert de deschidere a stagiunii are loc sub forma unui concert în aer liber, undeva în Amsterdam, la care participă mii de persoane. Și acest tip de concerte atrage un public foarte divers, deși desigur că nu putem garanta că apoi cu toții vor veni în sala noastră, Concertgebouw, dar este o modalitate de a și de a stârni interesul publicului și a atrage atenția asupra Orchestrei Concertgebouw, care cred că este la fel de important ca a aduce noi auditori în sala de concert.

De asemenea, suntem foarte activi pe platformele media nu doar cu lucrări de muzică clasică. De exemplu am făcut odată un serial TV care avea în prim-plan personalități dintre membrii orchestrei, un fel de show TV, iar efectul a fost atragerea unui auditoriu foarte divers. Suntem prezenți pe principalele platforme, unde încărcăm multe videoclipuri și ne adresăm astfel tinerilor. Cred că este foarte important să discutăm direct și să cerem păreri celor care ne urmăresc prin intermediul secțiunii din comentarii. Cred că acest lucru este esențial și va deveni din ce în ce mai important în viitor.

Cum ați descrie colaborarea de lungă durată a lui Liviu Prunaru ca și concertmaestru al Orchestrei Concertgebouw?

Liviu a fost concertmaestrul orchestrei noastre pentru aproximativ 15 ani. Desigur, este un violonist excelent, a fost un concertmaestru fantastic. A hotărât să încheie colaborarea cu orchestra noastră acum doi ani; ne este dor de el, dar din câte am auzit este foarte bine și suntem foarte recunoscători pentru contribuțiile sale la succesul Orchestrei Concertgebouw în ultimele două decenii.

Care este crezul artistic al Orchestrei Concertgebouw?

Avem o misiune. Vrem să schimbăm viața oamenilor prin puterea interpretării noastre, prin muzica pe care o facem, cred că acest lucru rezumă destul de bine ceea ce credem și obiectivul nostru. Credem în influența pe care o poate avea muzica în viețile fiecăruia dintre noi, că ne poate inspira, ne poate da speranță, ne poate face fericiți. Și, în special în timpurile pe care le trăim, avem nevoie de aceste lucruri și că acesta este motivul pentru care suntem acolo.

Ce mesaj ați dori să transmiteți publicului român?

În primul rând aș vrea să invit publicul român la concertele Orchestrei Concertgebouw și să intre în legătură cu noi deoarece ne face o mare plăcere să venim la București și să ne reîntâlnim cu voi, un public atât de cald. Și sper ca în aceste vremuri foarte grele muzica pe care o vom interpreta pentru voi să ofere speranță și să contribuie la conexiunile dintre oameni deoarece cred că de asta avem nevoie cu adevărat în prezent. Și poate că muzica noastră poate contribui la mai multe legături interumane în lume și la conexiunea noastră cu publicul român.