Pasi pe note cu Simona Tănascu

Paşi de menuet, de gavota, de passepied sau de poloneză...toţi ne conduc spre acea lume apusă în care era obligatoriu să cunoaşti aceste dansuri. Dansul merita însă mai mult . De aceea pasul făcut de Jean Baptiste Lully, în momentul în care a scris prima dată pentru balet, a fost foarte important. Nu mai era vorba doar despre acel dans de salon, baletul conturat de el solicita o poveste, o muzică adecvată poveştii şi mai ales o interpretare.

A trecut însă multă vreme până când baletul să poată ajunge în prim plan. Au trebuit nu numai ani, ci şi schimbarea stilului de a dansa şi mai ales compozitori de valoare care să scrie pentru balet. Piotr Ilici Ceaikovski a fost printre primii care au avut acest curaj (şi era un curaj pentru că la vremea respectivă nu prea erau băgaţi în seamă creatorii acestui gen considerat de „ mâna a doua”). La început nu a prea avut parte de înţelegere iar „Lacul lebedelor”, primul lui balet, a suferit un eşec din această cauză. Treptat însă, publicul a înţeles că este un limbaj la fel de important ca oricare altul şi că ceea ce transmite el nu poate fi ignorat sau plasat într-un plan secund.

Astazi, baletul este recunoscut şi apreciat ( chiar dacă este vorba de multe ori doar de baletul clasic) dar este el înţeles? Îşi îndeplineşte menirea în întregime şi mai ales are un public al său?

Paşi pe note nu îşi propune să intre în detaliile tehnice ale baletului, ci să deschidă sau să redeschidă (în cazul în care publicul nu este doar de vârstă mică) gustul pentru muzica de balet. Este o altă cale de a afla tainele muzicii. Ascultând, fără a avea în faţa ochilor imaginea deja formată, „ gata fabricată”, avem avantajul de a da frâu liber imaginaţiei, de a ne construi propriile imagini. Este o cale, dacă vreţi (ca de altfel tot ceea ce înseamnă radio) de a învăţa sau reînvăţa să ne conturăm singuri o lume schiţată de sunete, fără a mai primi „de-a gata” din afară.

Paşi pe note este totodată pentru cei mici un ghid, pentru a şti ce trebuie să urmărească şi cum trebuie să se comporte atunci când vor ajunge în sala Operei pentru a vedea un spectacol de balet. Poate, pentru ei, poveştile baletelor pe care le vom prezenta vor fi şi un impuls de a descoperi lumea muzicii prin intermediul gestului, al baletului.

Simona Tănascu