De 10 ori despre... clasicismul vienez cu Veronica Zbarcea

Viena, cu saloanele de muzică din splendidele palate ale nobililor, cu teatrele şi sălile de operă, cu publicul de concert avid de noutăţi, reprezintă creuzetul în care se vor mixa, în a doua parte a secolului al XVIII-lea, influenţe diferite pentru a crea una dintre cele mai unitare şi totuşi diverse perioade din evoluţia muzicii, ca artă din ce în ce mai profesionalizată.

Mulţi muzicieni îşi dovedeau măiestria la Viena, dar cei trei - Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven - aveau să dea măsura excelenţei atât în calitate de interpreţi, cât mai ales de creatori.

În mai puţin de un veac, mulţi compozitori se vor întrece a schimba totul în muzică. Sinteza finală le va aparţine celor trei pe care ulterior istoria muzicii îi va numi "clasicii vienezi", chiar dacă Haydn va porni în lungul său drum cam odată cu încheierea barocului (primele lui lucrări datează din anii 1750, acesta fiind anul dispariţiei lui Bach), şi va vedea, la sfârşitul activităţii sale, mijind zorii romantismului în creaţia de maturitate a lui Beethoven. Deja Weber scrisese "Freischutz" la 1817 - opera ce va fi desemnată drept "prima operă romantică germană", iar Schubert îşi scrisese primele 6 simfonii până în 1818.

Care sunt acele specificităţi ale muzicii celor trei clasici vienezi - iată ce găsiţi în acest set de zece propuneri la temă...

Veronica Zbarcea