Onorat de prinţi, maestro assoluto la Pieta, Vivaldi trăieşte spre sfârşitul vieţii o mare decepţie. În cursul anului 1737, el pregăteşte o întreagă stagiune pentru teatrul din Ferrara...

Şi, în acest caz putem depune ca mărturie, corespondenţa muzicianului cu marchizul Bentivoglio, protectorul său din Ferrara, derulată pe parcursul a peste doi ani. Îl descoperim pe Vivaldi în primul rând în calitatea sa de impresar...

Afirm excelenţei voastre faptul că am reuşit să reunesc o companie cum sper că nu a mai fost prezentă la Ferrara în timpul Carnavalului de foarte mulţi ani. Două opere vom interpreta, compuse special, apoi adaptate şi puse la punct de mâna mea, şi aceasta doar pentru 6 sechini fiecare, ceea ce reprezintă salariul unui copist … şi într-o altă scrisoare ...Sunt asigurat de faptul că vom fi pe scenă în ziua Sf.Ştefan, ceea ce n-aş pierde cu nici un preţ. Luni, dacă va fi pe placul Domnului, voi pleca spre Ferrara.

Nu ştim dacă această călătorie ar fi fost pe placul Domnului, însă cel puţin nu a fost pe placul unui înalt prelat al Ferrarei, cardinalului Ruffo, care i-a interzis intrarea în oraş.