Arhivă : Cronici
Înapoi
Final de stagiune la Filarmonica din Brasov
Publicat: joi, 25 Iunie
2009
, ora 15.28

A venit vara si iata ca institutiile culturale
intra, una câte una, în vacanta. Asa s-a întâmplat si cu Filarmonica
din Brasov care a marcat joi, 25 iunie 2009, încheierea stagiunii
printr-un concert deosebit, dirijat de Gheorghe Costin.
De
ce deosebit? Deoarece conducerea artistica a ansamblului a pus bazele
unui proiect ambitios: interpretarea integralei simfoniilor de Anton
Bruckner, toate sub bagheta lui Gheorghe Costin. Sub boltile Bisericii
Negre din Brasov, melomanii au putut audia în 25 iunie cea de-a treia
simfonie, în re minor a marelui compozitor austriac.
Cadrul a fost cum nu se putea mai nimerit pentru reprezentarea monumentalei lucrari: acorduri ample au îmbracat curând contraforturile bisericii. De la nuante suave de pianissimo, pâna la tunatoare fortissimo-uri, auditorii au fost dusi de crescendo-uri ametitoare, captivi în vâltoarea de sunete ce i-a inundat. Gheorghe Costin si-a demonstrat înca o data talentul reusind sa controleze perfect sonoritatile orchestrei în lupta cu ecoul dat de acustica bisericii. Energia simfoniei i-a cuprins si pe artistii ansamblului orchestral, care au facut fata exigentelor lucrarii si publicului. Partea a treia a sunat foarte frumos, impresionând prin temeritatea corzilor sustinute de suflatori. Dirijorul a reusit sa redea întreaga forta vitala a simfoniei, care în Biserica Neagra a capatat valentele transcendentale intentionate de compozitor.
Dupa o zi întreaga de ploaie, tunete si fulgere la Brasov, soarele si-a infiltrat razele prin ogivele Bisericii Negre, invocat, cel mai probabil, de maretia simfoniei bruckneriene.
Cadrul a fost cum nu se putea mai nimerit pentru reprezentarea monumentalei lucrari: acorduri ample au îmbracat curând contraforturile bisericii. De la nuante suave de pianissimo, pâna la tunatoare fortissimo-uri, auditorii au fost dusi de crescendo-uri ametitoare, captivi în vâltoarea de sunete ce i-a inundat. Gheorghe Costin si-a demonstrat înca o data talentul reusind sa controleze perfect sonoritatile orchestrei în lupta cu ecoul dat de acustica bisericii. Energia simfoniei i-a cuprins si pe artistii ansamblului orchestral, care au facut fata exigentelor lucrarii si publicului. Partea a treia a sunat foarte frumos, impresionând prin temeritatea corzilor sustinute de suflatori. Dirijorul a reusit sa redea întreaga forta vitala a simfoniei, care în Biserica Neagra a capatat valentele transcendentale intentionate de compozitor.
Dupa o zi întreaga de ploaie, tunete si fulgere la Brasov, soarele si-a infiltrat razele prin ogivele Bisericii Negre, invocat, cel mai probabil, de maretia simfoniei bruckneriene.