Compozitorul Dan Dediu a preluat președinția UCMR, după cele opt mandate deținute de fostul Președinte, Adrian Iorgulescu.

Domnule Dan Dediu, sunteți noul președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, după cele opt mandate, pe care domnul Adrian Iorgulescu le-a avut la conducerea celei mai importante organizații a breslei. Cu ce gânduri preluați această importantă poziție?

Consiliul Uniunii, la propunerea domnului Iorgulescu, m-a susținut și m-a votat în unanimitate. O consider a fi o mare onoare și sper, împreună cu echipa de conducere, să aducem Uniunea Compozitorilor în secolul al XXI-lea și să reușim să menținem îndeaproape, cum de altfel s-a întâmplat de peste 100 de ani, breasla compozitorilor din România.

Este o onoare, dar este și o mare responsabilitate. V-aș întreba care considerați că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă în momentul de față Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România? Știm cu toții că sediul de-abia a întrat într-o renovare absolut necesată, că există o arhivă importantă de partituri, cărți, documente care, probabil, așteaptă să fie digitalizată. Care sunt prioritățile mandatului pe care îl începeți?

Ați spus cuvântul magic "digitalizare". Într-adevăr, noi ne propunem, în primul rând, aceste două obiective - internaționalizarea și digitalizarea. Există un patrimoniu impresionant al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, care este, evident, un patrimoniu imaterial, dar și material sub formă de partituri, manuscrise care sigur că așteaptă să fie digitalizate și noi în această direcție ne vom mișca. Au fost deja mai multe etape de digitalizare, dar vă dați seama că este un travaliu imens. Și, la peste 100 de ani de existență, s-au strâns multe fonduri ale compozitorilor, care așteaptă să fie cercetate. Asta ar fi un element. Un al doilea element, cum am spus, ar fi internaționalizarea. Uniunea Compozitorilor, de altfel, după 1989, a pledat întotdeauna și a și făcut foarte multe pentru internaționalizare prin cele două festivaluri pe care le organizează: Festivalul "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi", în parteneriat și coproducție cu Radio România, Ministerul Culturii și Universitatea Națională de Muzică din București... și alte instituții, evident, dar acestea sunt coloanele care susțin întreaga construcție a Festivalului "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi". Și, în ultimii 15 ani, și Festivalul Meridian. Deci, aceste două motoare sunt elemente foarte importante pentru viziunea noastră de internaționalizare. În afară de acestea, sigur că ne dorim și o apropiere mult mai mare între noi și breasla componistică din afara țării. Lucrurile astea eu le-am făcut personal, ca organizator al Forumului Internațional al Compozitorilor din ultimele trei ediții ale Festivalului Enescu. Am reușit să aducem în România importanți compozitori, aș spune chiar capete de afiș din lume, care au luat contact cu cultura noastră. Dar, eu cred că trebuie făcut și mai mult. Întotdeauna se poate face și mai mult.

Pentru că, în general, lucrurile bune se fac atunci când ai o echipă potrivită, aș vrea să vă întreb cu cine veți colabora din poziția de președinte?

Sigur, e foarte bună întrebarea. Nimeni nu s-a născut învățat, cu toții învățăm din mers. Este o mare responsabilitate și nu pot să mă descurc fără colegii mei, prieteni - unii dintre ei. Și aici, i-aș putea numi pe vicepreședintele Nicolae Gheorghiță - muzicolog și profesor, pe celălalt vicepreședinte, un tânăr compozitor care merge spre maturitate și, de asemenea, profesor; este vorba de Cristian Bence-Muk, care va conduce Filiala de la Cluj. Apoi, din această echipă fac parte și coordonatorii Birourilor Secțiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Și aici o numesc pe Irinel Anghel, care va coordona Secția de Muzică Instrumentală și Multimedia, Diana Vodă Dembinski, care va coordona Secția de Muzică Vocală, Olguța Lupu, care va coordona Secția de Muzicologie și George Natsis, care va coordona Secția de Muzică Jazz-pop.

Cum vedeți relația cu noua generație de compozitori și de muzicologi? Există printre obiectivele dumneavoastră și acela de a întineri rândurile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor?

Evident! Întotdeauna ne-am gândit la acest lucru. Acum, există câștiguri sau pierderi de formă componistică în mersul generațiilor...

În ce moment ne aflăm acum?

Acum ne aflăm pe o creștere pozitivă. Adică, avem din ce în ce mai mulți candidați și la București, și la Cluj, și la Timișoara, și au început să apară și la Iași. Apar talente componistice viguroase și cred că lucrul ăsta se datorează și faptului că... nu pot să spun că există o parte bună a pandemiei, dar oamenii au stat în casă și au compus și lucrul ăsta se vede, pentru că acum, ce avem în ultimii 1-2 ani, avem o recoltă de compoziții care sunt calitative atât sub raportul tehnicii componistice, cât și sub cel al muzicii propriu-zise. Lucrări bune, concerte, lucrări simfonice, lucrări electronice, lucrări de muzică jazz-pop interesante. Deci, noi ne-am făcut un program din admiterea tinerilor în Uniunea Compozitorilor, mai ales că avem de unde alege și lucrul ăsta ne bucură foarte tare.

Ați pomenit despre evenimentele importante pe care Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România le organizează de ani buni și de rolul lor de internaționalizare a creației componistice românești - Săptămâna Internațională a Muzicii Noi și Festivalul Meridian. Sunt, evident, și motoare de impulsionare a creației componistice. Aș vrea să vă întreb dacă mai aveți în vedere și alte aspecte prin care se poate îmbogăți creația componistică la noi în țară, evident, pe toate planurile pe care le menționați?

Mai avem. Noi ne concentrăm deocamdată, că nu e bine să te împarți pe foarte multe fronturi, dar mai avem de gând să hrănim și nervura exegezei muzicologice. E foarte important să se scrie, să se analizeze această muzică, pentru că dacă se cântă o dată, hai să zicem, de câteva ori, și nu se vorbește despre ea, ea rămâne undeva suspendată. Eu sunt de părere că muzica trăiește și prin comentariul asupra semanticii ei, asupra esteticii respective. Și, în acest sens, vrem să antamăm și să reluăm câteva cenacluri ale Uniunii Compozitorilor, pentru că și după pandemia asta lumea este avidă de a se vedea, de a comunica. Mă refer la ultimul festival din mai 2022, Festivalul "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi", la care și pe noi ne-a surprins afluxul de public. La unele concerte s-a stat în picioare sau s-a stat pe jos. Deci, lumea e dornică să socializeze, să vorbească, să meargă după aceea să discute într-un parc, la o terasă tot felul de idei. Deci, cred că această agora trebuie lărgită sub umbrela Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, unde există un for profesionist de compozitori și muzicologi.

Și-acum, revin la lucrările de muzicologie. În ultimii doi ani, sigur că au avut loc niște evenimente extraordinare pe care le-a impulsionat domnul Adrian Iorgulescu, fostul președinte, și anume, cele două volume Noi istorii ale muzicii românești care, iată, au ajuns nu un best seller, ci mai mult un best read.

Este un produs foarte căutat, în orice caz.

E foarte căutat! Și contribuțiile celor 14 autori sunt remarcabile, pentru că aduc la zi aceste istorii ale muzicii românești și creează premizele unor cercetări viitoare.

Pentru ca muzica românească să ajungă la public, evident, este nevoie de un intermediar și acest intermediar, de cele mai multe ori, este constituit din diverse instituții - filarmonici, opere. Nu știu în ce măsură până acum Uniunea Compozitorilor a dezvoltat parteneriate cu aceste instituții.

Am avut parteneriate și cu filarmonici și Radioul, au fost. Sigur că ar trebui intensificate și reluate, pentru că și în cadrul acestor instituții se mai schimbă managementul, se mai schimbă perspectiva... sunt instituții care, uneori, nu țin numai de Ministerul Culturii, țin de forțele locale, de primării sau de consiliile județene, și-atunci există o dinamică permanentă și noi vrem să întreținem aceste parteneriate și chiar să le lărgim în măsura posibilităților.

Dintre partenerii esențiali cred că ar trebui să facă parte și Radio România Muzical. Și pentru că acum ne auzim la Radio România Muzical, aș vrea să vă întreb cum vedeți relația cu postul nostru de radio?

Întotdeauna a fost o relație excelentă. Întotdeauna am avut sprijinul perfect, aș spune, al canalului Radio România Muzical. De altfel, al întregii instituții radio România. Și Radio România Cultural, și Formațiile Muzicale ne-au dat concursul într-un mod, aș putea spune, colegial și responsabil. Am colaborat foarte bine. De peste 30 de ani colaborăm cu radioul într-un mod exemplar. Festivalurile sunt preluate de radio, orchestrele, corurile radio sunt în cadrul festivalurilor noastre. Aș mai putea spune că această relație este dată permanent drept exemplu de relație constructivă, de genul win-win. Fiecare are de câștigat din această colaborare și ne dorim ca și cu celelalte instituții, cum ar fi filarmonicile din țară... cu Filarmonica din București avem deja parteneriat, avem cu Filarmonica din Craiova, avem cu Filarmonica din Sibiu, cu Filarmonica din Timișoara. Avem Festivalul Cluj Modern, la Cluj. De asemenea, Festivalul Muzicii Românești la Iași. Sunt mai multe festivaluri în care și Uniunea Compozitorilor este prezentă și, cum am spus, vrem să diversificăm pe cât ne putem permite.

Domnule Dediu, felicitări pentru această poziție și mult succes în tot ceea ce vă propuneți pentru următorii ani!

Vă mulțumesc și așteptăm să colaborăm în continuare la fel de bine cum am făcut-o și până acum.