Domnule Mihai Constantinescu, Radiodifuziunea Română a fost încă din 1958 și va rămâne, cu siguranță, cel mai constant partener media al Festivalului Internațional „George Enescu”. În acest interval, 30 de ani sunt acoperiți de dumneavoastră ca director executiv, de facto și, ulterior, de iure, al Festivalului; iar din 1999, Radio România Muzical reprezintă de asemenea, un partener-cheie al acestei povești numite Festivalul Internațional „George Enescu”. Ce reprezintă concret din punctul dumneavoastră de vedere această experiență, a colaborării cu singurul post de muzică clasică din România, care împlinește în 2022 un sfert de secol de existență?

Întâi să vă spun „La Mulți Ani!”. În al doilea rând, vreau să subliniez că Radio România Muzical și, în general, Societatea Română de Radiodifuziune, după cum ați spus și dumneavoastră, este cel mai vechi, cel mai corect, cel mai bun partener pe care l-a avut Festivalul, atât pentru ceea ce a făcut pentru festival - în acest sens mă refer la publicitatea, internă și internațională, la faptul că toate concertele au fost transmise de postul dumneavoastră de radio, ceea ce a sporit foarte mult prestanța acestui festival și imaginea lui internațională și națională, lucru deloc de neglijat, pentru că în această lume în care toată lumea se luptă pentru o imagine, dumneavoastră ne-ați ajutat foarte mult să clădim una foarte puternică a festivalului nostru. Puternică și pentru faptul că ținea direct și de George Enescu, pe care îl sărbătoream de fiecare dată în momentul în care organizam acest festival. Sunteți partenerii noștri de încredere și sper ca și noi să fim, la rândul nostru, partenerii dumneavoastră.

Știm că vă este binecunoscut acest domeniu al muzicii clasice din nenumărate perspective, bineînțeles. Dincolo de calitatea de director executiv al Festivalului, sunteți dumneavoastră înșivă un ascultător de muzică clasică, în mod sigur știți ce oferim. Cum vi se pare ca meloman Radio România Muzical?

În primul rând, trebuie să apreciați foarte mult că sunt foarte mulți tineri care au fost atrași de postul dumneavoastră de radio, absolvenți ai Conservatorului au venit, chemați de această dorință de a continua activitatea culturală și muzicală. Este un post foarte corect, care prezintă ceea ce se întâmplă în viața muzicală și națională, și internațională, ceea ce este foarte important. Am avut alături de noi și în birourile de presă pe care le-am organizat în perioada festivalului reprezentanți ai radioului. Îmi pare foarte bine că s-a coagulat deja o obișnuință, ca România Cultural și România Muzical să facă acele interviuri cu personalități participante în festival, ceea ce a dus la o informare foarte corectă și foarte la zi, mai ales după 1989, când lumea avea nevoie de aceste informații, deoarece a fost o perioadă mai neagră, când nu am avut posibilitatea să accesăm ceea ce dumneavoastră ne ajutați acum să facem.

Și Festivalul „Enescu”, și posturile de radio în general, au înțeles că viitorul înseamnă o provocare multimedia. Festivalul poate fi receptat și online, în dimensiunea lui vizuală. Din acest punct de vedere cred că avem multe de învățat unii de la alții. Către ce ne îndreptăm din perspectiva publicului, cum vedeți viitorul?

Cred că un pas deja este făcut de anul trecut, în momentul în care Concursul „George Enescu” deja a luat o altă formă și anume forma online, cel puțin în prima etapă. În această perioadă se desfășoară și preselecțiile pentru concursul ce se va desfășura în septembrie. Este vorba de semifinală și finală. Cred că în acest moment, prin această diversificare a audiției concertelor se punctează două lucruri importante, și anume posibilitatea de a asculta și de a vedea oricând anumite înregistrări și posibilitatea ca tu, ca solist, să poți să fii văzut mai mult, să aibă toată lumea acces la ceea ce poți tu să faci și la ceea ce vrei să faci. S-a întâmplat asta și anul trecut, deși era perioada pandemiei. Sunt mulți tineri care și-au pus la dispoziție acele înregistrări pentru a fi jurizate, dar în același timp vizionate de cât mai multe persoane. Am avut o audiență extraordinară și la radio, și pe internet și la televiziune a acestor tineri. Duce în același timp și la o perfecționare a sistemului de înregistrare, ceea ce este foarte important, pentru că dacă acum câțiva ani era destul de greu să găsești un studio de înregistrare sau anul trecut am avut înregistrări ale unor tineri care și-au înregistrat recitalurile pe telefon, în acest an s-a crescut din punct de vedere tehnic calitatea participării și cred că acesta este, de fapt, viitorul, chiar dacă este o muzică, să spun așa, poate deranjez, „de conservă”, în sensul că nu este muzica pe care o asculți în sala de concerte. Totuși faptul că poți să o asculți, poți să o reasculți, poți să vezi mai mult este foarte important și ca informare, dar și ca propagare a culturii, pentru că suntem într-un moment în care, cel puțin din punct de vedere al muzicii clasice, trecem printr-o perioadă grea. Faptul că nu se mai face muzică în școlile primare, că nu se face muzica pe care noi o făceam în ritmul în care am fost educați în perioada școlii, acum trebuie practic să creștem prin radio, prin aceste posibilități de vizionare niște generații care trebuie să aprecieze, pe lângă muzica pop, rock, și valorile culturii- iar acest lucru se face numai prin radio, nu numai prin internet, nu numai prin televiziune. Noi ceea ce putem să punem la dispoziție ca organizatori este baza pe care dumneavoastră o difuzați mai departe.

În final v-aș întreba cum ne vedeți viitorul în următorii 25 de ani și, prin asta, vă întreb ce ne doriți, de fapt?

Eu vă doresc o viață lungă - și veți avea viață lungă, pentru că sunteți singurii într-un domeniu care, încet, încet începe să se dezvolte. Mai mult, lumea deja s-a săturat de un anumit gen și dorește să aibă un alt sistem de educație, iar eu sunt sigur că veți găsi toate formulele necesare pentru a continua ceea ce ați început și ceea ce faceți foarte bine.