De ce Rareş Zaharia, alături de: Angela Gheorghiu, Ioan Holender, Marina Krilovici, Vasile Moldoveanu...- invitaţii "speciali", de până acum, ai Serii de operă ?

Iată câteva dintre motive:

· Are una dintre cele mai frumoase poveşti "de dragoste" cu muzica de operă şi un parcurs spre porţile de aer ale spectacolului liric pe care, personal, îl găsesc extrem de interesant.

· Este comparat cu regizorul american Robert Wilson, a cărui viziune - plină de originalitate! - a fascinat şi revoluţionat producţia de operă în urmă cu 50 de ani.

· A lucrat - ca asistent de regie - cu unul dintre cei mai apreciaţi regizori români: Silviu Purcărete. Pentru trei dintre cele mai elogiate spectacole de operă ale acestuia: premiera mondială a operei Love and Other Demons de Peter Eötvös - din 2008, de la Festivalul de la Glyndebourne, pe care , în 2010, Rareş Zaharia l-a reluat apoi pentru Operele din Köln şi Strasbourg - L'Artasese de Leonardo Vinci - în 2012, de la Opera din Nancy, a cărui înregistrare pe DVD a primit Premiul ECHO 2014 - şi, dipticul lui Serghei Rahmaninov Francesca Rimini - Aleko - în 2013, de la Teatrul "Conlon" din Buenos Aires.

· Iubeşte la nebunie vocea ..."cântată". A studiat, el însuşi Canto - pe lângă pian! - şi a ajuns să cunoască repertoriul de operă alcătuindu-şi, în cap, distribuţiile ideale pentru fiecare personaj.

· Cultura lui generală are ca piloni de rezistenţă: absolvirea Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii de Arte din Bucureşti şi studii la Ecole des hautes Etudes en Sciences Sociales şi Universitatea "Sorbona" din Paris.

· S-a născut, cred, cu acea aplecare - curioasă şi miraculoasă - asupra detaliului: de libret şi cel muzical; şi-a demonstrat acest fapt, în 2009, când a montat pentru scena lirică bucureşteană opera Don Pasquale de Gaetano Donizetti. Detalii care, de cele mai multe ori, nu au nici o relevanţă pentru regizorii, "picaţi" în operă, contemporani!

· Este ... unul dintre noii Consilieri ai Ministrului Culturii şi, nu în ultimul rând, un interlocutor deştept, sincer şi tranşant. Care nu-ţi "serveşte" aproape niciodată răspunsurile aşteptate, ci pe acelea care nasc noi întrebări, paranteze, semne de exclamaţie, te trimit la lectură şi chiar la.. dicţionar...

În concluzie, pentru că ne oferă prilejul să ascultăm şi să comentăm opera, dintr-o perspectivă încă neexperimentată şi zic eu, de încercat!