Evenimentele săptămânii Înapoi
Lise de la Salle în concert alături de Orchestra Simfonică Națională Daneză sub bagheta lui Fabio Luisi
Joi, 7 noiembrie 2024, de la ora 20.30 veți putea asculta concertul susținut de cea mai importantă orchestră din Danemarca, înființată în 1925 cu statut de orchestră de radio, Orchestra Simfonică Națională Daneză, care își desfășoară activitatea la Sala de concerte din Copenhaga și a beneficiat de-a lungul anilor de colaborarea cu dirijori renumiți. Îi amintesc doar pe Jan Krenz, Herbert Blomstedt, Thomas Dausgaard, Rafael Frühbeck de Burgos, iar din 2017 este condusă de Fabio Luisi, al cărui contract a fost reînnoit până în 2026.
Orchestra este renumită și pentru concertele în care invită soliști de excepție. Seara de joi, 7 noiembrie, va debuta cu o binecunoscută creație de Franz Liszt, Concertul nr.1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră, solistă fiind pianista franceză Lise de la Salle, despre care se menționează în presă că "a atins un nivel artistic atât de înalt, încât ne face să credem că alte interpretări nu mai există". Acestea sunt cuvintele lui Pierre Gervasoni, pedagog și jurnalist recunoscut pentru articolele sale de critică muzicală pe care le publică în cotidianul Le Monde încă din 1996.
Principalele teme ale Concertului nr.1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră de Franz Liszt au fost descoperite într-un caiet de schițe al compozitorului, datat 1830, cand acesta avea doar nouăsprezece ani. A terminat însă lucrarea mult mai târziu, în 1849 și a făcut ajustări suplimentare până în 1853. Liszt însuși și-a prezentat primul concert pentru pian la Weimar în 1855, la pupitru aflându-se atunci un alt mare compozitor al timpului, Hector Berlioz.
În cea de-a doua parte a serii de joi, 7 noiembrie, Orchestra Simfonică Națională Daneză va interpreta, sub bagheta lui Fabio Luisi, Simfonia a VI-a op. 74 în si minor "Patetica" de Piotr Ilici Ceaikovski.
Melodiile lui Ceaikovski sunt expuneri ale unor stări sufletești, compozitorul însuși mărturisind că simfonia a fost pentru el un fel de "confesiune muzicală a sufletului", neadmițând existența unei muzici care să fie doar un joc sonor lipsit de scopul de a înnobila ființa umană.