În 2 decembrie se vor împlini 75 de ani de la trecerea prematură în eternitate a lui Dinu Lipatti, între cei mai reprezentativi pianiști români din câți au existat. În acest context, casa Dinu Lipatti situată în Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12 din București se află în pericolul de a fi vândută prin licitație și de a-și pierde destinația actuală, de obiectiv de relevanță culturală publică. Se află în derulare o campanie de salvare a Casei Lipatti, inițiată de Asociația Grafoart, care este susținută de numeroase personalități românești și din afara țării.

Între acestea, Mark Ainley, cercetătorul care a dedicat peste patru decenii cercetării moștenirii lui Lipatti și recuperării ei:

„Mă numesc Mark Ainley, sunt un muzicolog canadian și sunt recunoscut la nivel internațional ca un expert de top în interpretarea pianistică și istoria înregistrărilor. În prezent, scriu o rubrică intitulată Historical Perspectives pentru revista International Piano, publicată de Gramophone, cea mai longevivă revistă de muzică clasică din lume.

De peste 30 de ani, am scris despre Dinu Lipatti în reviste și publicații dedicate CD-urilor din întreaga lume, contribuind, de asemenea, la descoperirea a peste trei ore de înregistrări pierdute ale pianistului, care se aflau în colecții private. În 2016, am fost invitat la București de către Institutul Cultural Român pentru a susține prezentări despre Lipatti, iar în 2017, ICR mi-a oferit aceeași invitație pentru a susține o prezentare la Viena. De asemenea, am contribuit cu un capitol la o carte despre Lipatti publicată de ICR în 2020.

Pornind de la această experiență, vă scriu cu privire la planurile de vânzare a casei copilăriei lui Dinu Lipatti, situată pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12 din București.

Înțeleg că, în România, poate exista impresia că faima lui Lipatti nu depășește granițele țării sale natale.

Vă asigur că acest lucru este departe de adevăr.

Numele lui Dinu Lipatti a fost rostit cu reverență în întreaga Europă în timpul vieții sale și la nivel internațional de la moartea sa tragică în 1950. Puținele sale înregistrări se numără printre cele mai bine vândute albume de muzică clasică produse vreodată de prestigioasa casă de discuri EMI și continuă să fie considerate "cele mai bune" pentru toate lucrările pe care le-a înregistrat - atât de critici specializați, cât și de pianiști profesioniști și melomani de toate nivelurile.

În cei 40 de ani de cercetare a înregistrărilor istorice, am constatat că Dinu Lipatti este, cel mai frecvent, numit cel mai mare pianist de aproape toți pianiștii profesioniști de top ai prezentului. Numele său continuă să fie pomenit cu respect de pianiști din America de Nord și de Sud, Europa și Asia.

Așa cum puteți vedea în imaginea atașată, în 2017, ziarul britanic The Telegraph a publicat un articol despre Lipatti cu titlul: "Este acesta cel mai mare pianist al secolului XX?". Răspunsul din partea marii majorități a celor mai faimoși pianiști de astăzi ar fi un categoric "da".

Săptămâna trecută, am apărut într-un podcast video pe YouTube, alături de un prezentator american specializat în muzică clasică, discutând despre legendara înregistrare a lui Lipatti cu Valsurile lui Chopin. În primele 24 de ore, videoclipul a adunat 8000 de vizualizări și zeci de comentarii apreciative - doar câteva provenind de la români. Aceste comentarii demonstrează respectul profund al publicului față de arta pianistică a lui Lipatti. Într-un episod conex al aceluiași podcast, criticul muzical american Jed Distler a ales Valsurile lui Chopin interpretate de Lipatti drept cele mai bune înregistrate vreodată - aceeași opinie exprimată de nenumărați critici muzicali. Arta lui Lipatti nu cunoaște granițe.

Mi se pare profund nedrept să se ia în considerare vânzarea și posibil, distrugerea casei copilăriei lui Lipatti, situată în centrul Bucureștiului, în condițiile în care acest muzician legendar continuă să fie atât de iubit la nivel internațional.

Există o oportunitate extraordinară de a crea o destinație turistică pentru numeroșii iubitori de muzică clasică ce ar vizita Bucureștiul - o inițiativă cu atât mai fezabilă având în vedere locația centrală a imobilului și distanța mică de mers pe jos până la Muzeul Național George Enescu.

Datorită petițiilor existente și distribuirilor pe rețelele sociale internaționale privind amenințarea ce planează asupra casei lui Lipatti, există deja o conștientizare publică semnificativă cu privire la posibila vânzare și distrugere a acestei proprietăți frumoase și importante din punct de vedere istoric, care a fost odinioară căminul unuia dintre cei mai mari ambasadori culturali ai României. Nu există nicio îndoială că, dacă această clădire nu ar fi protejată, comunitatea muzicală internațională ar considera acest lucru o nedreptate gravă comisă de guvernul român împotriva propriului patrimoniu cultural.

Sper sincer că veți lua în considerare protejarea acestui imobil de la distrugere și îl veți conserva pentru posteritate, creând un spațiu care va continua să onoreze unul dintre cei mai respectați muzicieni ai secolului XX, a cărui faimă continuă să se răspândească în întreaga lume, din generație în generație, la 75 de ani de la moartea sa.”