"Drumul libertății" este primul turneu românesc ce traversează șase continente în mai puțin de 30 de zile. Domnule Ștefan Doniga, ce v-a motivat să inițiați și să aduceți la viață acest proiect ambițios?

Ca întotdeauna, în călătoriile noastre ne motivează dragostea pentru muzica românească. De șapte ani de când colaborez cu Diana Jipa am bătut toate continentele lumii pentru a promova valorile pe care cultura românească le-a dăruit lumii și de care noi suntem mândri și pentru că am reușit să facem lucrul acesta în călătorii din ce în ce mai lungi, iată că anul trecut am fost primii muzicieni români care au reușit să înconjoare planeta într-un singur turneu, am spus că anul acesta putem să mergem un pas mai departe, iar pasul acesta a însemnat de fapt câte un pas pe fiecare dintre continentele locuite ale planetei. Vă putem spune de la început, chiar înainte de a pleca în această călătorie că acesta nu este ultimul pas pe care îl avem în vedere.

Turneul este și un omagiu adus revoluției române, așa cum este menționat în comunicatul de presă. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această comemorare și cum se reflectă ea în proiectul "Drumul libertății"?

Turneul este susținut de Institutul Cultural Român prin programul Cantemir. Anul acesta, programul Cantemir a propus ca temă centrală celebrarea împlinirii a 35 de ani de la revoluția din decembrie 1989. Evident, pentru a putea obține sprijinul Institutului Cultural Român a trebuit să participăm la selecția de proiecte, iar felul în care noi am văzut reflectată în muzică și în gândurile noastre această celebrare a împlinirii a 35 de ani a fost să aducem în discuție ideea libertății. De fapt, ca temă centrală a întregului proiect. Această idee a libertății înseamnă să parcurgem toate cele șase continente ale Pământului, în primul rând pentru a demonstra această calitate de universalitate să spunem, a culturii române, de cuprindere a întregilor valori umane. Deschiderea aceasta universală este fără îndoială o calitate a libertății, nu putem să ne simțim liberi dacă nu putem să accedem oriunde în spațiu, deocamdată, pentru că în timp vom vedea dacă vom putea să facem lucrul acesta. Însă aceasta este o primă prezență a ideii de libertate în proiectul nostru, ideea de universalitate. Mai apoi, pe fiecare dintre aceste continente noi vom poposi în orașe care au legătură cu ideea de libertate. Vom începe la Bruxelles, pe data de 7 septembrie, fiind capitala comunității europene, de-acolo plecăm direct la Pretoria, unde vom fi la memorialul Mandela pe 12 septembrie. De-acolo plecăm în Filipine și mergem în orașul Sebu, al doilea cel mai important oraș al acestei țări, pentru că Filipine a fost prima țară din Asia care și-a dobândit independența după cel de-al doilea război mondial. Zburăm apoi direct în Oakland, în Noua Zeelandă, unde vom cânta pe 21 septembrie, pentru că Oakland a fost primul oraș restituit de puterea colonială spre populațiile indigene. Așadar, un alt semn al dobândirii libertății. De-acolo zburăm direct la New York, chiar cu un zbor direct de 17 ore, pentru că New York este prin sine un simbol al libertății, sediul ONU și loc al statuii Libertății și vom încheia călătoria noastră la Lima pe 1 octombrie, în finalul celebrării celor 200 de ani împliniți de la eliberarea de dominația spaniolă. Așadar, iată, un alt aspect al libertății în proiectul nostru. Și mai este încă unul care se reflectă în structura repertoriului. Vor fi 10 piese, fiecare dintre ele compuse de câte un compozitor român de o generație sau de o origine etnică diferită. Așadar, diversitate. Diversitate în repertoriu, pentru că ea este o condiție esențială a libertății.

Vorbiți-ne vă rog despre lucrările pe care le veți interpreta.

După cum vă spuneam, ele acoperă o plajă uriașă de resurse aș spune, mai degrabă, decât de surse de inspirație. Sunt întinse pe aproape 200 de ani de istorie muzicală românească, de la Anton Pann până la Roman Vlad, care a compus o piesă special pentru proiectul nostru și care se numește Drumul libertății. Apoi, acoperă genuri foarte, foarte diverse, de la sonatine cum este cea de Walter Michael Klepper până la piese mici, Tarantela de George Enescu, Suită de dansuri cum este cea de Bartok ș.a.m.d. Sunt apoi piese semnate de compozitori români de foarte multe origini etnice. Îl avem pe Alfonso Castaldi, pe Bela Bartok, pe care îl considerăm foarte mult un compozitor român, pe Anton Pann, care era aromân, pe Walter Klepper-german. Avem muzică contemporană foarte multă, cum este maestrul Adrian Iorgulescu, pe maestrul Dan Dediu, piese de Myriam Marbe, iată și femei compozitoare prezente în proiectul nostru. Sunt 10 piese care acoperă un orizont foarte larg de expresii și de conținut.

Care sunt provocările cele mai mari pe care le anticipați în acest turneu? Îmi imaginez că este un efort considerabil, atât logistic, cât și artistic.

Este foarte adevărat. Proiectul acesta l-am avut în minte încă de când eram anul trecut în turneu în jurul lumii și pentru că am văzut că lucrurile au funcționat atât de bine organizatoric, că totul a fost absolut ceas din toate punctele de vedere și un ceas elvețian aș putea să spun, am avut curajul să ne gândim la acest turneu. Provocările sunt foarte multe. În primul rând din punct de vedere organizatoric, a durat cinci sau șase luni să putem să stabilim toate parteneriatele și să putem să avem la dispoziție câte o sală de eveniment, certificată ca sală de eveniment pe fiecare continent în aceste orașe pe care noi le-am gândit ca simboluri ale libertății. Apoi, toată partea logistică legată de promovarea acestor evenimente, de organizarea transportului, pentru că noi am stabilit un program foarte strict de evoluție în cadrul acestui turneu, pe care vi-l pot dezvălui în câteva cuvinte. Structura este următoarea: o zi zburăm, o zi ne odihnim, o zi cântăm, o zi ne odihnim și o zi zburăm. În felul acesta, dacă putem să legăm toate cele șase continente facem un ritm, să zicem apropiat de ritmul inimii, care are timp permanent să se odihnească pentru a face lucrurile cât mai bine pentru o durată cât mai lungă. De asemenea sunt provocări legate și de condiția noastră fizică. Atât Diana Jipa, alături de care voi desfășura acest turneu, cât și eu avem un program foarte strict de pregătire fizică în vederea rezistării la atât de multe zboruri și la atât de multe schimbări de fusuri orare, pentru că noi vom cânta la toate orele din zi și din noapte raportate la timpul României. Așadar, ne trebuie o rezistență fizică cât mai bună și bineînțeles și un întreg program foarte disciplinat pe care l-am stabilit împreună cu Diana și pe care îl urmăm pentru a ne pregăti pentru toată această aventură.