În 16 august 2024, casa britanică Signum Records lansează cel mai nou album semnat de pianista Alexandra Dariescu: concertele op. 7 de Clara Schumann și op. 16 de Edvard Grieg, înregistrate alături de Orchestra Philharmonia din Londra, dirijoare Tianyi Lu. Este al șaptelea disc de autor pentru Alexandra Dariescu, apreciata pianista română.

16 august este ziua ta de naștere, Alexandra Dariescu, dar și ziua când se lansează cel mai nou disc al tău. Este primul disc solo după cinci ani și primul nou cu concerte, după opt ani. Avem aici un repertoriu deosebit care are mare legătură cu parcursul tău de viață. În primul rând vreau să te întreb, care este istoria creării acestui nou disc?

Într-adevăr este un proiect foarte emoționant pentru mine și, după cum știți, în ultimii ani am fost într-o călătorie pentru a descoperi și a explora aspectele adesea trecute cu vederea ale istoriei. Pe acest album, cuplarea celor două concerte de Clara Schumann și Grieg a fost o aventură atât de frumoasă, deoarece am făcut foarte mult research și am adâncit în cunoștințe despre relația pe care Grieg o avea cu cei doi Schumann, cu Clara și Robert și ceea ce am descoperit este cu adevărat fascinant. A fost un vis absolut devenit realitate să dau viață acestui proiect în acest nou album cu Orchestra Philharmonia și dirijoarea Tianyi Lu, sărbătorind această călătorie în care am fost toți acești ani și perechea unică între Clara Schumann și Edvard Grieg.

Hai să explorăm puțin această legătură despre care spuneai că ai aflat lucruri noi.

La 15 ani, Grieg a ajuns la Leipzig și era plin de vise și așteptări, iar Robert Schumann murise cu doi ani înainte de sosirea lui Grieg. Acum, Grieg a ascultat-o pe Clara interpretând concertul lui Robert care a fost scris 10 ani după cel pe care l-a scris Clara și a fost inspirat să îl scrie pe al său, dar au fost foarte multe întrebări care mi-au venit în minte, prima fiind Grieg s-a inspirat doar din muzica lui Robert Schumann sau a fost marcat și de interpretarea Clarei? Să nu uităm, Clara a fost o pianistă extraordinară care a concertat în toată Europa și era un nume foarte cunoscut și îndrăgit. Întrebarea următoare a fost: există posibilitatea ca Grieg să fi fost influențat de Clara și aici este un categoric da. Există vreo posibilitate să fi auzit concertul Clarei sau să fi văzut manuscrisul? Aici, din păcate,  nu vom ști niciodată, dar ce a fost fascinant pentru mine este să văd manuscriptul lui Robert Schumann și să văd atât de multe detalii și corecturi, comentarii în scrisul Clarei și am vrut să reflectez asupra acestei conexiuni să spun întreaga poveste în acest album, deoarece majoritatea dintre noi nici măcar nu s-ar gândit la Clara Schumann când vorbim despre cele două concerte romantice în la minor.

Este important pentru tine să existe și o lucrare de o compozitoare pe discurile tale și vorbim despre acest concert de Clara Schumann pe care eu l-am ascultat în interpretarea ta și la București și în stagiunea orchestrei filarmonicii George Enescu, un concert care trebuie să spunem este scris de o adolescentă, de fapt, Clara Schumann a început să lucreze la acest concert când avea cam 13 ani și l-a finalizat undeva la 14 ani. Spune-ne mai multe din adâncimile acestei partituri, pentru că știu că te-a preocupat mult în ultimul timp și această partitură și în general problematica lucrărilor scrise de compozitoare.

Am crescut probabil ca majoritatea dintre noi cu muzica giganților noștri, Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Grieg, Rahmaninov, Ravel și de-a lungul anilor a fost o călătorie fascinantă în a descoperi cealaltă parte pe care istoria a uitat-o cumva sau a neglijat-o și cred că este extrem de important să învățăm și să înțelegem imaginea completă, nu pentru a pune compozitori și compozitoare în competiție, dar pentru a înțelege, totuși, rolul femeilor în industria creativă. Femeile au fost mereu acolo, au compus, au scris sau au interpretat, nu au avut voie să studieze oficial sau să aibă un loc de muncă, dar spiritul creativ a fost mereu prezent și o consider ca o responsabilitate a mea și un proiect extraordinar care nu este de scurtă durată. Cred din toată inima că este timpul să acordăm puțin credit și să sărbătorim realizările femeilor, mai ales ale compozitoarelor, pe lângă numele pe care le cunoaștem deja și le iubim. Concertul de Clara Schumann - prima mea interpretare a fost în cadrul festivalului George Enescu cu Adam Fischer și Basel Chamber Orchestra, iar de atunci l-am cântat în întreaga lume și sezonul următor din nou îl cânt și în Australia și în America, în Europa,  bineînțeles. Ceea ce mă impresionează de fiecare când îl cânt este reacția publicului, toată lumea îl îndrăgește de la început. Nu face mare tam-tam de faptul că este de o compozitoare, pentru că muzica ar trebui să distrugă orice bariere, dar este un concert extrem de accesibil, este foarte inovativ, este un concert care foarte mult, ca și muzica lui Chopin, provine din inimă și se adresează inimii și asta e reacția pe care o am peste tot unde merg, de ce nu este cântat mai mult, de ce nu este în repertoriul normal pe care îl cântă pianiștii și cred că a fost foarte mult progres în ultimii ani și de-acum încolo sper din suflet că va fi cântat și mai mult.

Aș mai adăuga că într-adevăr auzim ecouri din Frederic Chopin în acest concert de Clara Schumann, dar într-un fel el este legat ideatic și de muzica lui Edvard Grieg; nu doar că există această legătură biografică între aceste două concerte, ci este și una de concepție, pentru că, de fapt, descoperim că Clara Schumann, compozitoarea, era la fel de puternică pe cât Edvard Grieg, compozitorul, e ceva, o putere în muzica aceasta care, într-un fel este excepțională; avem un mai matur Edvard Grieg, dar care merge în aceeași linie ideatică cu o adolescentă, dar nu orice fel de adolescentă, pentru că trebuie să recunoaștem, Clara Schumann a fost una dintre marile figuri ale secolului al XIX-lea în muzică. Noi sigur că astăzi poate mai puțin ne dăm seama de influența ei în calitate de pianistă, dar, totuși, a fost una dintre marile vedete ale secolului al XIX-lea, doar că în lipsa înregistrărilor e greu să ne imaginăm astăzi poziția ei astfel.

Aș merge mai departe către Edvard Grieg. Este un concert pe care l-ai cântat și într-un eveniment Radio România Muzical la Iași, în 2023, a fost cu câteva luni înainte de a-l înregistra iată pentru acest disc, un concert foarte puternic, o amprentă deosebită și cred că și în cariera ta.

Absolut. Nu pot descrie cât de profund, de semnificativ a fost înregistrarea concertului de Grieg cu orchestra Philharmonia, aceeași orchestră și același concert de pian pe care marele nostru Dinu Lipatti l-a înregistrat în 1947, la doar doi ani după ce orchestra Philharmonia a fost înființată la Londra. Vă spun, sincer, a fost extrem de special pentru mine și un adevărat vis devenit realitate. Concertul pentru pian și orchestră de Grieg este unul dintre cele mai emblematice concerte, respectat și prețuit în toată lumea încă de la premieră. Acesta cred că a fost primul meu concert romantic pe care l-am cântat vreodată, așa că am trăit cu el mulți ani și l-am cântat în multe ocazii frumoase, bineînțeles și pentru Radio România Muzical, a fost efectiv ceva extraordinar. Când am înregistrat acest concert la începutul lui septembrie anul trecut a fost cea mai fierbinte zi a anului din Marea Britanie. A fost atât de frumos că am înregistrat în biserica Saint Jude, unde se fac foarte multe concerte la Proms, în Londra. A fost o fereastră cu un vitraliu extraordinar și a bătut lumina atât de frumos prin acest vitraliu când cântam partea a doua a acestui concert și efectiv mi s-a umplut inima de bucurie și nu am cuvinte să descriu cât de recunoscătoare am fost și sunt pentru aceste momente extraordinare, pentru că după cum știm este foarte greu și un moment, bineînțeles culminant să înregistrez CD-ul mai ales cu orchestra. A fost extrem de emoționant.

A înregistra concertul de Edvard Grieg cred că este astăzi un act de curaj, poate și prin prisma faptului că există deja atâtea înregistrări, atâția alți mari pianiști care l-au înregistrat, dar totuși, pianiștii de astăzi îl abordează pentru a-și crea propriile impresii și a transmite propriul mesaj către publicul de astăzi și pentru cel de mâine, într-un context special, pentru că contextul de astăzi, al publicului de astăzi este altul decât al celui de acum 30 sau poate 50 de ani. Pentru tine, care este mesajul pe care ai vrut să îl dai publicului care te va asculta cu acest celebru concert și versiunea ta?

Cred că momentul care m-a conectat cel mai mult cu muzica lui Grieg și în special concertul lui a fost când am urcat pe Pulpit Rock din Stavanger, din Norvegia; odată ce ești în vârf este cea mai uluitoare priveliște și vezi toate fiordurile, munții, apa, este pur și simplu superb, este poate cel mai aproape de a privi în ochii unui copil pentru prima dată, acea privire inocentă și senină și te face să reflectezi la ce lume frumoasă trăim, cât de mici suntem în imaginea de ansamblu, dar îți oferă acel spațiu, acel sentiment maiestuos pe care îl comunică acest concert de pian și orchestră. Să nu uităm, Grieg era într-o perioadă foarte fericită a vieții lui, era căsătorit, avea o fetiță de două luni, numită Alexandra. Și faptul că am trăit cu această muzică atâția ani și faptul că am cântat acest concert cu foarte multe orchestre și dirijori care au avut diferite interpretări și amprenta muzicală și ceea ce am învățat de la fiecare, probabil de a face cu frazarea, cu sunetul, am fost mult mai aventuroasă în ceea ce privește culoarea pe care am vrut s-o descriu în diferite părți ale concertului. Muzica este atât de subiectivă, înseamnă câteva ceva diferit pentru fiecare muzician, iar al doilea scop pe care l-am avut în a înregistra concertul lui Grieg cuplat cu Clara Schumann a fost că lumea va lua acest CD probabil mai mult pentru concertul de Grieg, dar în același timp pot oferi ascultătorului ceva nou, ceva diferit în concertul Clarei care sper că va deschide o ușiță și va arăta ceva nou și poate va prinde cumva spectatorul să descopere și muzica Clarei care pentru mine este foarte importantă și cum am spus, avem imaginea completă a vremii aceleia. Au fost două scopuri diferite, dar sper că povestea și conexiunile pe care le-am realizat în aceste două concerte de pian vor fi intringante destul pentru ca ascultătorul să se bucure de această muzică.

Cum ai ajuns să colaborezi cu orchestra Philharmonia și dirijoarea Tianyi Lu pentru acest disc?

Tianyi Lu este una dintre cele mai bune prietene ale mele, am cântat împreună de foarte multe ori. Prima noastră întâlnire muzicală a fost la București cu Orchestra Națională Radio, cu o lucrare de Nadia Boulanger, cu Fantezia pentru pian și orchestră. De atunci am avut o conexiune instantă. Cred că avem aceleași credințe muzicale, cum s-ar spune, credem în același lucruri, credem că muzica trebuie să fie diversă și să o aducem în secolul XXI, suntem amândouă două firi foarte curioase și abordăm repertoriu nou, nu numai, bineînțeles. A fost, efectiv, un vis să colaborăm la acest disc. Nu mi-am imaginat un alt dirijor cu care să colaborez pentru acest album mai inspirant. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult este că înainte de înregistrări am avut multe sesiuni pe zoom, pentru că Tianyi era ori în Noua Zeelandă ori în Olanda unde locuiește și am discutat foarte mult despre cum vrem acest rubato, cum vrem aici frazarea, deci nu a fost pur și simplu hai să înregistrăm și atât, încă sunt foarte multe sesiuni și de genul acesta, dar într-adevăr a fost o abordare foarte profundă, am discutat mult, a înțeles ceea ce vreau să spun în aceste două concerte și simt că m-a simțit foarte bine și a fost tot timpul cu mine încurajatoare și m-a sprijinit în absolut fiecare nuanță și culoarea și abordare ale acestor două concerte.

Cu Orchestra Philharmonia, a fost prima noastră colaborare, deși am cântat cu mulți dintre muzicienii din orchestră în alte ansambluri și avem multe planuri în viitor și proiecte frumoase din care avem și o premieră a Fanteziei de George Enescu împreună. A fost un vis să colaborez cu ei, mai ales că Dinu Lipatti a fost acolo în 1947 și a cântat cu ei, a fost așa, puțin din istorie, puțin de-acasă, un sentiment foarte frumos. M-au primit cu brațele deschise. Cred că a ajutat că le-am adus un munte de ciocolată la începutul înregistrărilor și au zâmbit cu toții și de-abia așteptau să se înfrupte din ciocolată. Au fost niște sesiuni pline de inspirație și de energie pozitivă și de zâmbete peste tot care bineînțeles că m-a ajutat și m-a inspirat.

Iată suntem acum aproape de debutul sezonului 2024-2025 care este foarte bogat pentru tine pe mai toate continentele. Dă-ne câteva repere pentru acest nou sezon.

Sunt foarte multe proiecte frumoase. Am debutul cu Seattle Symphony din America, apoi încep un turneu de patru săptămâni în Australia unde mă reîntorc la orchestra din Melbourne și am debutul cu Waso, cu West Australian Symphony Orchestra, apoi am recitaluri în Sydney și Canberra, iar apoi debutul din Scandinavia cu Royal Stockholm Philharmonic și cu Danish Philharmonic, iar în UK mă bucur tare mult că mă reîntorc la BBC Symphony Orchestra după concertul de foarte mare succes cu Dora Pejacevic. Anul acesta revin cu un concert de Doreen Carwithen, o compozitoare britanică, în care a scris un concert extraordinar pentru pian și coarde. Foarte frumos acest concert.

Pe proiectul "Spărgătorul de nuci și cu mine", mă bucur tare mult că vom aniversa concertul numărul 100 al acestui spectacol și ne reîntoarcem, așa, ca o roată frumoasă, complet, la Barbican, unde am avut premiera în 2017. Apoi avem turneu în China, la Macao și ne reîntoarcem în Europa unde avem debutul la Paris pe care nu l-am avut până acum cu Spărgătorul și mergem și la Dortmund și la opera din Dijon, în Atena la Megaron.

Sunt două lucruri pe educație, după cum știți sunt foarte implicată, după doi ani foarte frumoși la Conservatorul Regal din Manchester, unde am fost profesoară de pian, mă întorc la Guildhall, unde am făcut și masterul și un an de creative entrepreneurship și încep o nouă poziție ca profesor de pian la Guildhall School of Music & Drama în Londra, ceea ce îmi va veni mult mai ușor, pentru că este foarte aproape de casă și nu mai fac naveta până la Manchester. A fost puțin greu în ultimii doi ani, mai ales cu toate concertele pe care le-am avut.

O dezvoltare foarte frumoasă pe care o am și mă bucur tare mult să v-o împărtășesc este că la concursul internațional de pian de la Leeds, care a fost înființat în 1963, pentru prima dată în istoria acestui concurs am reușit și am convins organizatorii să includă și o femeie compozitoare în finala acestui concurs care va fi cu Royal Liverpool Philharmonic Orchestra și au fost foarte deschiși la lista de Mozart, Beethoven, Grieg, Schumann și concertul de Clara Schumann și pentru a da un impuls concurenților înființez anul acesta un nou premiu pentru o lucrare de o compozitoare, numele meu și acest premiu va avea bineînțeles și ajutor financiar, dar și un concert cu orchestra Radio din România dat în direct pe radio și un recital pentru concurentul care va câștiga acest premiu la Music of Lyddington unde sunt implicată ca patron de foarte mulți ani. Cred foarte mult că este important să inspirăm tânăra generație și să vadă că sunt mai multe aspecte ale istoriei și foarte multe compoziții care trebuie, măcar descoperite dacă nu îndrăgite. Sper că vor alege, măcar câțiva dintre concurenți acest concert pentru finala concursului pe care îl și prezint în direct, finala și semifinalele acestui concurs împreună cu Petroc Trelawny de la BBC care va fi dat și pe TV și pe radio. Este un proiect foarte frumos. Mă bucur că am reușit să îl realizez.

Pentru încheiere nu mai rămâne decât să te întreb, când mai ai timp să și respiri?

Toate aceste proiecte îmi dau energie pozitivă și mă bucur că reușesc să fac o diferență cât de mică. Vă împărtășesc cu mare drag că la Manchester unde am predat doi ani, a venit o studentă de-a mea în anul doi și mi-a spus, după ce a văzut că am interpretat Concertul pentru pian și orchestră de Florence Price, a luat partitura de la bibliotecă și a spus: acesta este concertul pe care vreau să îl învăț anul viitor. I-am spus că dacă pot să fac o diferență măcar la un student care, bineînțeles, că va inspira clasa ei și va reuși să dea un imbold și celorlalți este cel mai frumos lucru care se poate întâmpla, așa că asta îmi dă energia pozitivă de a merge mai departe.