Orchestra Filarmonicii "George Enescu" reia astăzi, 8 noiembrie 2024, programul prezentat ieri seară pe scena Ateneului Român. Cu această ocazie, la pupitrul ansamblului bucureștean revine Maxime Pascal, fondatorul ansamblului "Le Balcon". Atât despre reîntâlnirea cu publicul românesc, cât și despre programul concertului, muzicianul francez a discutat cu colega noastră, Ioana Țintea.

Maxime Pascal, abordarea muzicii clasice într-un mod inovator vă deosebește de dirijorii tradiționali. Cum simțiti că răspunde publicul la o astfel de viziune?

Sunt foarte concentrat asupra a ceea ce trebuie să fac ca dirijor: să sprijin muzicienii - instrumentiștii, orchestra, cântăreții - și să-i ajut să ofere tot ce au mai bun pentru public, aducând la viață ceea ce este scris în partitură, cu atenție la fiecare detaliu. Așa că nu știu dacă modul în care procedez este inovator sau nu; ceea ce contează este să reușesc să împărtășesc publicului această experiență.

Aș dori să vorbim despre programul pe care îl propuneți publicului de la Ateneul Român - opera "Ora spaniolă" de Maurice Ravel, prezentată în versiune de concert și Suita simfonică "Şeherazada" de Nikolai Rimsky-Korsakov. Ce v-a inspirat să alăturați aceste lucrări?

"Ora spaniolă" este prima operă a lui Ravel; scrisese deja Șeherazada pentru soprană și orchestră care reprezentase un spațiu al experimentelor pentru compozitorul francez, în care a explorat noi sonorități, posibilitățile instrumentelor și tehnici de orchestrație. În Ora spaniolă aduce multe efecte orchestrale, care au avut un impact semnificativ asupra compozitorilor de mai târziu, inspirându-i în explorarea diverselor tipuri de efecte sonore ce pot fi obținute. Ravel a început să viseze la posibilitățile orchestrei odată cu "Ora spaniolă". "Șeherazada" lui Rimski-Korsakov a fost una dintre principalele lucrări care i-a influențat în acest demers pe Ravel, Debussy și Stravinski, fiind un adevărat prototip pentru lucrări precum "Daphnis și Chloé" de Ravel sau "Ritualul Primăverii" de Stravinski. În orchestrația lui Rimski-Korsakov pentru "Șeherazada" regăsim concepte esențiale legate de instrumente și tehnici orchestrale, care aveau să definească mai târziu stilurile lui Ravel și Debussy. Este cunoscut faptul că Ravel a fost fascinat de creația lui Rimski-Korsakov și de tratatul său de orchestrație. Cele două lucrări au o abordare similară, astfel că este minunat să le interpretezi în același concert, pentru a sublinia cum muzica și orchestrația evoluează de la Rimsky-Korsakov la Ravel, fiind foarte apropiate stilistic.

În prezentarea operelor în versiune concertantă fiecare instrumentist din orchestră devine un personaj esențial în desfășurarea discursului muzical. Cum decurge colaborarea cu ansamblul Filarmonicii bucureștene?

Am dirijat spectacolul "Ora spaniolă" la operă cu orchestra în fosă și trebuie să spun că este dificil să percepi toate detaliile pe care le scrie Ravel, fiind atât de complexe și precise. Orchestra funcționează ca un mecanism elaborat, asemenea unui ceas mare plin de rotițe și efecte. Cu muzica lui Ravel, simți că te afli chiar în interiorul acestui mecanism. Atunci când orchestra este pe scenă, întreaga experiență devine un peisaj sonor, o adevărată scenografie sonoră, ca și cum cântăreții ar evolua nu doar într-o operă, ci într-un univers acustic. Este extraordinar, iar colaborarea cu această orchestră este fantastică. Sunetul ansamblului este cu adevărat special - muzicienii creează o atmosferă extraordinară, plină de culoare și expresivitate. Când ascult orchestra în această sală, simt că sunetul însuși prinde viață. Este un lucru cu adevărat minunat.

Credit foto: Cătălina Filip