Invitata mea din această seară este Cristina Uruc, manager ARTEXIM și director executiv al Festivalului și Concursului Internațional "George Enescu".

Bună seara, Cristina! Bine ai revenit în studioul Radio România Muzical!

Bună seara și mulțumesc pentru initație! E întotdeauna o plăcere.

Cred că este evident subiectul discuției noastre din această seară, Cristina Uruc. Dar, înainte de toate, este a doua ediție în care tu ești director executiv. Cum e atmosfera din echipa ta, mai ales că se apropie o ediție de festival care ne-a obișnuit să pună întreaga lume muzicală de bună calitate, cu ochii pe România? Cum lucrați sub această presiune?

Lucrăm mult, lucrăm frumos, lucrăm cu foarte mult entuziasm. Este o atmosferă pe cât de presantă... pentru că nu putem să spunem că e totul rosé, e foarte dificil să ai un număr atât de mare de concerte pe care trebuie să le coordonezi, un volum atât de mare de informație pe care trebuie să-l organizezi pentru a fi comunicat într-un timp care pare lung, pentru că de acum până în septembrie mai avem aproape 8 luni și avem impresia că pot să fie multe săptămâni în care să comunicăm multe; în schimb, volumul fiind atât de mare, trebuie să-l organizăm foarte bine. Deci, cred că nu numai ei, dar și colegii mei suntem extrem de entuziasmați de cum arată programul anul acesta, program pe care maestrul Cristian Măcelaru l-a schițat, creionat, și pe care noi împreună cu colaboratorii îl vom transforma în realitate logistică și administrativă. Ne organizăm în așa fel încât să putem îngloba în echipa noastră în următoarele luni mai mulți colaboratori care să poată să susțină tot efortul organizatoric pe care-l facem. Ne-am apucat deja de numărat nopți de cazare - o să fie peste 9500 de tone de instrumente care vor veni cu camioanele din toată Europa pentru a fi încărcate-descărcate... toate lucrurile astea trebuie organizate foarte bine din timp și ne-am apucat deja de anul trecut, când am avut pregătirea, iar acum continuăm ceea ce trebuie să facem noi.

Cum îi stă bine unui festival care se respectă, practic, munca începe la gongul final al ediției trecute...

Chiar și înainte.

... se pun la punct niște lucruri.

Chiar și înainte, pentru că acum suntem în discuții și pentru ediția din 2027. Tatonăm date, tatonăm perioade cu orchestrele. Deci, nici măcar gongul final al ediției din 2025 nu s-a auzit, nici chiar cel de început!

Așadar, urmează un maraton al muzicii de calitate, cu interpreți de talie mondială, care începe pe 24 august. Concertul de deschidere - Corul și Orchestra Filarmonicii "George Enescu" și un violonist efervescent pe scenă. Te rog să ne spui tu mai multe!

Așa este. Ca o tradiție pe care maestrul Cristian Măcelaru vrea să o implementeze în mandatul său de director artistic, deschiderea festivalului cu Orchestra Filarmonicii "George Enescu" dirijată de el, sub bagheta căruia va evolua anul acesta violonistul Nemanja Radulović - câștigător al Concursului Internațional "George Enescu", un violonist extrem de urmărit pe plan internațional, efervescent așa cum ai spus, care va veni la București cu Concertul de vioară de Aram Haciaturian, o lucrare care nu se cântă foarte des.

... și care este superbă!

Este un concert superb, într-adevăr. Alte lucrări din program ar fi Poema română de George Enescu... Cred că publicul va fi atât de entuziasmat pe cât suntem și noi de această deschidere.

Anul acesta comemorăm 70 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu. Cum se reflectă muzica lui Enescu într-o ediție, să spunem, mai specială decât celelalte, iată!?

Vom avea peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu și subliniez interpretări, pentru că vor fi lucrări care se vor repeta în program în București și în țară. Publicul va avea ocazia să asculte Preludiul la unison cântat separat de întreaga suită sau suita integrală în București, simfoniile, opera Oedipe, pe care o vom pune în scenă în regia lui Stefano Poda - este producția Operei Naționale București cu soliști de marcă la nivel internațional, soliști români pentru că ne-am dorit foarte mult ca aceste roluri să revină unor soliști români cu cariere impresionante. Vorbim aici despre Ruxandra Donose, care va interpreta rolul Iocastei, Ramona Zaharia, care va interpreta rolul Sfinxului, Bogdan Baciu - rolul Creon, iar Oedipe - minunatul Ionuț Pascu. Sunt lucrări de Enescu - Isis, Vox Maris... lucrări camerale, o lucrare corală, Waldegesang, care va fi interpretată de Corul de Cameră al Filarmonicii Estone, o lucrare rar auzită în România... integrala sonatelor de vioară și pian de George Enescu în interpretarea celor doi tineri Hans Christian și Karolina Aavik la Sala Auditorium. Sunt programe celebrative, care se conturează în jurul spiritului și figurii lui George Enescu.

Dar îi celebrăm și pe alți compozitori, alte orchestre anul acesta...

Șostakovici, Ravel...

Exact! Șostakovici, Ravel, Boulez, Berio... Vorbim despre acești compozitori.

Și maestrul Marin Constantin.

Marin Constantin la 100 de ani. Avem Orchestra Filarmonicii "Transilvania" din Cluj-Napoca, care aniversează anul acesta 70 de ani de activitate. Vorbim de Deutsche Kammerphilharmonie Bremen cu 45 de ani de activitate, Danish National Orchestra cu 100 de ani de activitate... Sunt momente pe care le marcăm prin programul pe care maestrul Cristian Măcelaru l-a creionat în jurul temei Celebrations.

Pentru că vorbeam de program, care sunt direcțiile pe care se concentrează anul acesta Festivalul Enescu?

Am păstrat aceleași direcții, doar că le-am structurat și le comunicăm, sperăm noi, un pic mai clar și pentru noi, dar și pentru publicul nostru. Sunt cele trei direcții: programul principal, care se va desfășura la București și care va include peste 95 de concerte; programul Festivalului Enescu în țară, cu concerte pe care le vom exporta din programul principal și vor avea loc la Sibiu, la Cluj, la Iași, la Bacău, la Timișoara și în alte orașe care au infrastructura necesară pentru a primi orchestre de cameră, recitaluri camerale, soliști importanți; și al treilea palier este tot la fel de important ca celelalte două (nu este o ierarhie, ci, pur și simplu, o enumerare), seria evenimentelor conexe, care va număra împreună cu Festivalul Enescu în țară peste 50 de alte concerte pe care România le va putea asculta sub egida Festivalului Internațional "George Enescu". Vom avea un concert și la Chișinău, vom avea orchestre simfonice care vor cânta în țară - Orchestra WDR, orchestre invitate care vor fi parte doar din programul evenimentelor conexe, care vor cânta la Constanța, la Brașov, filarmonici noi care vor apărea în program.

Este un festival bogat în oferta artistică și cantitativ, dar mai ales calitativ, pentru că punem accentul pe calitatea concertelor pe are le oferim.

După conferința de presă de săptămâna trecută, au apărut în presă tot mai multe titluri și aș vrea să enumăr câteva: "Un festival cu un buget record", "Un festival pentru toate vârstele", "Evenimente culturale și concerte pentru toți românii", "Festivalul Enescu se extinde". Ce ne poți spune despre ele?

Festivalul Enescu se extinde! Asta pot să spun, asta am constatat și asta am povestit chiar mai devreme. Cum spuneam, peste 95 de concerte doar la București, plus celelalte aproximativ 50 în țară. Festivalul Enescu pentru toți românii, într-adevăr, pentru că avem aceste concerte pe care le vom împrăștia în toată țara - țara devine plămânul muzical...

Țintiți mai multe publicuri?

Cu siguranță, pentru toate vârstele! Asta pentru că vom continua seria concertelor pentru familii și copii. Am introdus această nouă serie de concerte "Enescu Immersive Experience", care va avea loc la Muzeul MINA, deja anticipată de cele două proiecții "George Enescu - Poema română immersive experience" din 19 august și 4 decembrie 2024, care au avut un succes de public enorm. Noi ne-am gândit la un public target de tineri, dar am avut surpriza de a vedea o reacție extraordinară la publicul foarte tânăr, foarte tânăr. Au venit copii cu părinți și au fost extrem de interesați. Să-i vezi 27 de minute ascultând Poema română de George Enescu, o lucrare scrisă de un tânăr, ascultată de tineri, este impresionant! Foarte frumos! Și reacțiile de după au fost foarte frumoase.

Referitor la buget, acest buget-record, aș vrea să-l văd și eu. Într-adevăr, având în vedere că... Este o afirmație logică până la urmă, pentru că atâta timp cât festivalul se extinde, evident că resursele financiare de care are nevoie se măresc. Uitându-ne și la inflație și la costurile care au crescut... Chiar astăzi vorbeam cu o colegă de-a mea, costul hârtiei anul acesta a crescut cu 100%, deci trebuie să ne gândim că festivalul, da, tipărește, da încearcă să facă economii în tipărituri, dar dacă avem tipul acesta de creșteri, evident că și bugetul va crește.

Apropo, bilete, când se pun în vânzare? Biletele, abonamentele.

Abonamentele au fost puse în vânzare în 21 ianuarie, sunt disponibile pe site-ul eventim.ro. programul detaliat al festivalului îl puteți consulta chiar pe festivalenescu.ro. Biletele individuale pentru concerte se vor pune în vânzare în data de 15 februarie. Deci, pentru cei interesați de abonamente, până pe 14 februarie aveți posibilitatea de a le achiziționa, iar din 15 februarie, acestea se vor transforma în bilete individuale.

Iar prețul, comparativ cu ediția trecută?!

Prețul, comparativ cu ediția trecută, a crescut cu aproximativ 10%. Este o creștere impusă de creșterile prețurilor și este firească. Dar aș vrea să atrag atenția că aceste prețuri rămân însă într-o limită accesibilă pentru publicul larg. Avem prețuri de 85 de lei pentru concerte la Sala Radio sau la Sala Palatului, cele cu reduceri pentru elevi, studenți, pensionari. Avem prețurile cele mai mari la Ateneul Român, la categoria I, 280 de lei, sau la categoria VIP, 280 de lei la Sala Palatului, dar acestea sunt prețurile maxime. Există prețuri pentru toate buzunarele și cred că oricum acest lucru nu-l putem susține decât prin sprijinul financiar pe care-l primim de la Guvernul Românei prin Ministerul Culturii. Cred că nici un alt festival de această anvergură nu are acest sprijin; nici nu poate să facă o astfel de propunere artistică dacă nu există o stabilitate și o susținere din partea statului.

Ceea ce este și firesc. Și dincolo de bilete și toate concertele live, evident că Radio România Muzical va transmite evenimentele fie în direct, fie înregistrate. Totul depinde de drepturile de autor și, nu-i așa?, de acordul deținătorilor de drepturi de difuzare.

Sigur! Noi, ca de fiecare dată, negociem la sânge și ne luptăm pentru aceste drepturi pentru ca Radio România prin canalele sale să poată transmite și să ajungă la cât mai mulți ascultători. Noi ne bazăm pe voi, pe coproducătorii noștri, încă de la prima ediție a festivalului, din 1958. Fără Radio România, muzica nu poate ajunge în casele oamenilor!

Oricum, este obiectivul nostru ca radio public, să promovăm cultura de calitate. Pentru că am vorbit de Radio România, aș vrea să ne spui ce se întâmplă aici, la Sala Radio, pentru că suntem în casa noastră și am vrea să știm ce concert putem vedea și asculta aici?

Publicul este obișnuit cu aceste serii de concerte în care programul principal al festivalului este împărțit. Aceste serii vor rămâne în picioare și pentru ediția din 2025. Au existat câteva modificări în programarea celor două serii, cea de la Sala Radio și cea de la Auditorium. Iar la Sala Radio, mă bucur să anunț că alături de cele trei orchestre din România - filarmonicile din Bacău, Timișoara și Sibiu - vom avea pe scenă Deutsche Kammerphilharmonie cu Tarmo Peltokoski, unul dintre cei mai urmăriți tineri, foarte tineri dirijori la ora actuală; îl vom avea pe tenorul Benjamin Bernheim alături de Orchestra Operei din Valencia, Simfonia Varșovia cu Marta Gardolińska și pianistul polonez câștigător de concurs Chopin, Rafał Blechacz; Danish National Symphony Orchestra sub Nicholas Collon (aici avem chiar doi soliști de anvergură, frații Lucas și Arthur Jussen, cei doi pianiști; va fi Concertul pentru două piane).

Este un program foarte diferit, divers, de nivel internațional. Și aici nu mă refer doar la orchestrele internaționale care urcă pe scenă, dar și la orchestrele românești.

Și, oricum, orchestrele noastre și Corul Academic Radio vor fi prezente în festival. Vreau să ne spui câteva nume care fac vâlvă, să spunem, anul acesta, în Festivalul Enescu.

Acum, depinde de fiecare ce înseamnă vâlvă! Nume foarte cunoscute, care revin în Festivalul Internațional "George Enescu" - pianista Martha Argerich, violonistul Augustin Hadelich, violoncelistul Gautier Capuçon, pianistul Rudolf Buchbinder, violonista Anne-Sophie Mutter, soprana Kristine Opolais, soprana Asmik Grigorian, Pretty Yende, mezzosoprana timișoreancă Judit Kutasi - atât de iubită în România și urmărită pe scene ca Metropolitan opera din New York... câți și mai câți... Daniel Lozakovich, Chamber Orchestra of Europe și Sir András Schiff, iubiții Il Giardino Armonico alături de Giovanni Antonini și Corul NFM, care vor interpreta pe scena Ateneului Misa încoronării; Avi Avital alături de o cântăreață de muzici tradiționale din sudul Italiei, din Puglia - vor avea un program special pentru miezul nopții; două coruri - Corul de Cameră al Filarmonicii Estone și Corul Radio din Letonia, pentru prima dată în programul Festivalului Internațional "George Enescu"... Orchestra Concertgebouw alături de dirijorul Klaus Mäkelä, pianistul Jean-Yves Thibaudet, Accademia Nazionale di Santa Cecilia cu Daniel Harding, Accademia Bizantina cu Ottavio Dantone... O să avem o tragedie lirică, Dardanus de Rameau în interpretarea Les Ambassadeurs (la pupitru va fi Emmanuel Resche-Caserta), Jan Lisiecki cu Mahler Chamber, Orchestra de Tineret într-un side by side alături de Gustav Mahler Jugendorchester sub bagheta lui Honeck, Daniele Gatti cu Staatskapelle Dresda, Frankfurt Radio cu Alain Altinoglu, Rotterdam Philharmonic cu Lahav Shani alături de care va evolua Valentin Șerban... Ce să vă mai zic?!

Am văzut un program interesant al unei orchestre din Ucraina.

Ukrainian Freedom Orchestra, da.

Și acolo, o lucrare, Lacrimosa...

Bucha Lacrimosa de Vita Polevá, o compozitoare ucraineană pe care am mai avut-o în programul din ediția din 2023, o lucrare interpretată de maestrul Vladimir Jurowski.

Cristina Uruc, sunt multe lucruri importante pe care ni le-ai spus aici.

Câteva dintre lucrurile importante. Acum, discutând, tot îmi vin în minte, dar este imposibil să putem să le spunem pe toate. Ar însemna să facem o listă lungă, o enumerare interminabilă. Publicul poate vedea programul festivalului pe site-ul nostru.

Să ne bucurăm de atâta bogăție culturală. Chiar avem nevoie.

Și noi ne bucurăm și ne luăm energia. Pentru că mă întrebai la început cum se simte echipa. Cu un astfel de program, simte că merită să depună toate eforturile pentru a contribui la realizarea lui.

Și, încă o dată, cum se spune, punem România culturală pe harta lumii!

Luna Enescu, luna septembrie este luna în care România este epicentrul muzicii culte la nivel mondial.

Îți urez succes, Cristina, ție și echipei de organizare! Deci, ediția 27 a Festivalului Internațional "George Enescu" eu personal consider că este una dintre cele mai importante din ultimul timp, mai ales pentru că trăim într-o lume în care dezbinarea e la ordinea zilei și valorile sunt atât de volatile. Și, de aceea, eu am speranța și cred în vorbele lui Beethoven, care spunea că "muzica poate schimba lumea". Și sper să se întâmple acest lucru pentru că noi chiar avem nevoie de ancore culturale de bună calitate.

Cu siguranță!