Interviuri Înapoi
AUDIO. Interviu cu chitaristul Dragoș Ilie (III)
Chitaristul Dragoș Ilie va susține un recital extraordinar marți, 8 octombrie, în cadrul seriei "Moștenitorii României muzicale", un proiect Radio România Muzical. Despre acest eveniment de la Ateneul Român, dar și despre alte aspecte legate de activitatea sa artistică, aflăm mai multe într-un dialog purtat cu Ioana Țintea.
În recitalul de la Ateneu propuneți o călătorie sonoră prin mai multe stiluri. Povestiți-ne, vă rog, cum ați ales lucrările pe care le veți interpreta, multe dintre ele, rarități pentru publicul românesc.
Programul pe care l-am ales conține muzica de care eu sunt foarte atașat emoțional. Ori sunt piese pe care le-am învățat în perioade diverse de dezvoltare ori reprezintă un punct important din viața mea. Spre exemplu, lucrările românești, Sonatina de Bartok scrisă pentru pian, original, transpusă pentru chitară și în premieră aș spune, Lăutarul de George Enescu din suita Impresii din copilărie. Sunt curios ce o să gândească publicul român despre această lucrare pusă pe chitară. După care prezint două sonate vieneze ale unui compozitor, care astăzi, din păcate, nu este foarte cunoscut, deși la vremea lui a fost foarte respectat de contemporanii săi, ba chiar era prieten bun cu Franz Schubert, vorbim despre Thomas Matiegka. Voi interpreta două sonate pentru chitară vieneză. Aceasta nu este chiar chitara clasică de astăzi, avea o formă diferită și un sunet diferit. Apoi, muzică japoneză. Este o cultură cu care m-am conectat foarte profund, o cultură destul de diferită față de cea europeană și vest-europeană, o muzică care este foarte legată de filosofia estică și filosofia japoneză. Voi prezenta o lucrare de Toru Takemitsu, care îmi este foarte dragă, Equinox și apoi un omagiu adus lui Toru Takemitsu de un compozitor cubanez. Interesant este că această lucrare este scrisă în caracter japonez și voi termina cu sonorități spaniole cu două lucrări faimoase, prima este singura piesă pe care Manuel de Falla a scris-o pentru chitară, Omenae, o lucrare dedicată de fapt lui Claude Debussy și voi termina concertul cu Invocacion y danza - Invocație și dans, scrisă de celebrul pianist și compozitor Joaquin Rodrigo, cel care de altfel a scris și concertul de Aranguez și a pus chitara clasică pe scena orchestrală, pe scena globală a muzicii clasice. Invocacion y danza este scrisă din nou ca un omagiu al lui Manuel de Falla. Eu zic că este un program interesant. Sper ca publicul să se conecteze cu magia internațională, intercontinentală și diversificată a chitarei.
Pe lângă activitatea solistică sunteți implicat în proiecte de muzică de cameră, dar și în inițiative dedicate tinerilor interpreți. În 2022, la invitația Radio România Muzical ați devenit partener de scenă al violonistului Alexandru Tomescu în cadru turneului Stradivarius, iar vara aceasta ați susținut împreună cursuri de măiestrie în cadrul proiectului "Enescu Experience". Cum a influențat această colaborare dezvoltarea dumneavoastră artistică?
Cum spuneam înainte, pentru mine, activitatea didactică și cea concertistică sunt aproape identice în mintea mea. Nu le separ foarte mult, pentru că și atunci când cânt pe scenă, împărtășesc ceva, învăț audiența mea ceva, iar proiectele pe care le-am făcut cu Alexandru, în special tabăra de masterclass la înălțime, pentru că am făcut-o în munții Caraiman, la 2025 de metri altitudine. Am avut două ediții, cea de anul trecut și cea de anul acesta. Mă simt foarte măgulit că maestrul a ales să îi fiu partener și să avem chitara clasică lângă vioară. O experiență deosebită. Sunt obișnuit să lucrez singur cu studenții mei. Cred că ajută foarte mult la creșteresa prestigiului chitarei clasice în rândul tuturor instrumentelor fiind asociată cu vioara.
Care sunt direcțiile și proiectele pe care le aveți în vedere pentru viitor?
Primul va fi începerea activității mele didactice la Conservatorul din Iași, la Universitatea "George Enescu". Îmi doresc în același timp să cresc și un fenomen chitaristic, bineînțeles, în jurul facultății. Vrea să cresc un ecosistem, poate un festival de chitară, niște serii de chitară. Mi-aș dori foarte mult să începem și o activitate didactică cu tineri de prin tot orașul. Mă gândesc la orașul meu Iași, acolo o să fiu majoritatea timpului, dar cine știe, poate o să ducem și în alte orașe ale țării. Chitara este un instrument cu adevărat fermecător, accesibil pentru toți și mi-ar plăcea să cresc acest fenomen al dragostei de scenă și pe care să îl împărtășesc cu cât mai mulți oameni. Apoi urmează pentru mine o aventură dublă aș spune, pentru că va trebui să înregistrez două discuri noi pentru casa de discuri Naxos. Trebuie să înregistrez două CD-uri întregi cu sonate de chitară, chiar de Matiegka pe care îl voi prezenta în concert la Ateneu. Urmează concerte alături de Alexandru Tomescu, avem trei concerte care sunt de fapt parte tot din Enescu Experience din același proiect. Vom avea trei concerte în Italia. Proiecte sunt, eu sunt foarte încântat, acum sper să pot să am energia să le pot duce pe toate la bun sfârșit. Mă simt chiar foarte norocos. Am foarte mulți oameni care mă susțin, Universitatea de Muzică mă susține, echipa lui Alexandru Tomescu mă susține, Radio România Muzical mă susține, chiar mă simt prea susținut, aproape nu îmi vine să cred, este ceva deosebit.
Dincolo de muzică, ce altceva vă pasionează și vă aduce satisfacții?
Îmi place foarte mult să înot, doar că nu înot bine, dar asta nu mă oprește. Ador să amestec pachete de cărți, este o formă artă, îmi place să râd copios și asta nu este greu deloc de făcut, mă consider o persoană foarte sociabilă și să explorez noi locuri. Este atât de greu să separ viața mea de muzician și de chitarist cu o viață exterioară, așa că, de multe ori par plicticos dacă vorbesc cu un muzician ce fac eu în timpul meu liber. Cam astea ar fi.