Trio-ul "Musica Viva", compus din pianista Andreea Butnaru , violonistul Adrian Florescu și violoncelistul Florin Mitrea, înregistrează zilele acestea în Sala Radio o serie de lucrări rar auzite, predominant aparținând creației autohtone, în cadrul proiectului "România Miraculoasă". Andreea Butnaru, fondatoarea ansamblului și inițiatoare a numeroase proiecte muzicale inedite, a stat de vorbă cu colega noastră, Ariadna Ene-Iliescu:

De unde a pornit ideea proiectului "România miraculoasă"?

Ideea proiectului "România miraculoasă" nu este nouă. Este o idee pe care noi ca ansamblu o avem de destul de mulți ani, doar că primele noastre idei despre promovarea muzicii clasice românești și a muzicii românești în sine au fost idei sporadice incluse în diferite alte tematici ale ansamblului nostru. De câțiva ani încoace, mai precis din anul 2018, reușim să strângem repertoriu românesc clasic de la jumătatea secolului al XIX-lea spre secolul XX, astfel încât să promovăm o parte a muzicii românești destul de rar cântată, iar în cadrul proiectului "România miraculoasă" ideea este să asortăm muzică inedită, muzică foarte rar cântată într-un cadru european, de aceea repertoriul nostru este format din trei compozitori români și un compozitor francez, este vorba de George Enescu, de Nicolae Buicliu, de Dumitru Bughici și de Claude Debussy. În cadrul proiectului "România miraculoasă" avem două direcții clare, înregistrarea unei muzici care va apărea pe un CD care va fi oferit spre educarea publicului și un turneu de concerte.

Ați putea să ne povestiți despre lucrările alese? Am observat că un spirit românesc este prezent în tot programul.

Da, vedeta acestei tematici, în ciuda aparențelor, este Sonata pentru pian și violoncel de Nicolae Buicliu. De ce vedetă? Fiindcă este o lucrare scrisă de către Buicliu în jurul anilor 1960. A fost o singură dată editată, probabul atunci o dată, de două ori cântată și apoi pierdută cumva, în negura uitării. Este o lucrare foarte frumoasă și dezgroapă cumva elemente folclorice din zona etnică a machedonilor, fiindcă Nicolae Buicliu se trage dintr-o familie de machedoni. Aceasta este lucrarea cea mai nouă, deși ea nu este nouă este lucrarea cea mai proaspătă pentru urechile publicului. În această ordine urmează și Suita op. 1 pentru vioară și pian de Dumitru Bughici care este cântată destul de des, dar foarte înregistrată și destul de rar apare în repertoriilor marilor concerte de muzică de cameră, bineînțeles că fiind în stil românesc este formată din trei dansuri și o doină. De data aceasta, Dumitru Bughici a preluat destul de mult din zona Ardealului partea folclorică pe care a prelucrat-o în această suită. Trio-ul de Claude Debussy este o lucrare unică, fiindcă este cumva creată în tinerețe și include mai puțin elemente impresioniste. Este o lucrare tonală și include mai curând elemente din folclorul urban parizian, șansonetă și chiar foarte puțin vodevil. Este o lucrare atipică și atunci s-a potrivit foarte bine cu tematica exploatării folclorului tradițional în Europa.

Alături de ansamblul Musica viva ați dezvoltat de-a lungul anilor o serie de proiecte sincretice, spectacole în care artele se îmbină. Ce alte planuri de viitor aveți?

Avem multe planuri de viitor. Ansamblul „Musica Viva” a pornit de la un ansamblu cameral. Este un ansamblu cu deja o mică istorie, l-am pornit în anul 2005 și s-a extins. Cu timpul am făcut colaborări cu reprezentanți ai altor arte - arte plastice, literatură, teatru.. astfel încât în acest moment, pe lângă proiectul "România miraculoasă" avem în derulare un proiect - „Dialogul artelor”, care este eminamente educativ. Este un proiect care îmbină muzica și românească bineînțeles, dar și din alte părți ale Europei, cu fragmente din literatura românească, fragmente care sunt prezente în programa școlară de liceu. Ele vor fi lecturate și vor fi prezentate dramatizat într-o mică înscenare împreună cu muzica respectivă, astfel încât cei cărora li se adresează spectacolele noastre să prindă puțin mai mult drag de ceea ce învață la școală, de aceea noi ca artiști am încercat întotdeauna să și educăm nu doar să prezentăm, nu doar să ne autoîmpodobim pe scenă, ci să transmităm și niște mesaje care să rămână ulterior în mintea oamenilor. Și când vorbesc de educație, nu vorbesc doar de educația tinerilor și vorbesc de educația tuturor vârstelor. Impactul pe care astfel de spectacole îl au este foarte mare,  în ciuda aparențelor, și cred că trebuie foarte mult mers pe această linie - pe linia de educare a publicului, nu doar pe cea de prezentare a unor lucrări deja foarte, foarte cunoscute. În viitor, plănuim recitaluri de muzică de cameră în toate formele - și cea tradițională, recitaluri Beethoven sau recitaluri romantice, dar și cu programe inedite. Avem un proiect care se numește Symphony Box și la anul îl vom prezenta tot în București.. dar păstrăm surprizele pentru atunci. Iar mai încolo sperăm să putem să avem o colaborare cu artiști străini pentru muzici care vin din afara Europei.