Miercuri, 15 mai, la Sala Radio are concertul ce încheie Festivalul CellEAST. Alături de Orchestra de Cameră Radio, pe scenă vor urca Denis Severin, Atanas Krastev și Răzvan Suma. Acesta din urmă, inițiatorul proiectului, ne vorbește atât despre concert, cât și despre festivalul ce ajunge la final.

În primul rând, aș vrea să vorbim despre concertul ce va avea loc la Sala Radio. Cum s-a ajuns la această formulă ușor inedită?

Cred că este un concert care își are locul în anumite contexte. Contextul unui festival de violoncele este unul în care trebuie să jonglezi cu stiluri muzicale, cu o diversitate extraordinară pe care tu trebuie să o aduci pentru publicul pe care nu vrei să-l pierzi de la un concert la altul.

Eu cred că am reușit până acum în CellEAST Festival să aducem această diversitate. Au fost concerte la filarmonică cu Concertul de Dvořák. Asta s-a mai auzit, bineînțeles, dar Korngold nu s-a mai auzit. Apoi, n-aș vrea să le enumăr pe toate, dar aseară a fost un concert extraordinar la Catedrala „Sf. Iosif”. Au cântat doi interpreți la viole da gamba, Julia și Krzysztof Karpeta; sunt profesori și soliști din Polonia, interpreți extraordinari și specializați pe baroc.

Iar acum, vorbind despre concertul cu Orchestra de Cameră Radio, cred că încercăm să terminăm spectaculos festivalul, fiind ultimul concert din Festivalul CellEAST, și-atunci am zis să acoperim o paletă cât mai largă, cât mai diversificată de stilistică. Carl Philipp Emanuel Bach nu știu dacă s-a mai cântat în București. Eu, cel puțin, de când stau în București, de 23 de ani, nu l-am auzit. Așa că am propus acest concert în interpretarea lui Denis Severin, care este un specialist în baroc, profesor la Universitatea din Geneva, Neuchatel, Berna... predă în toată Elveția și, bineînțeles, se plimbă de la un festival la altul. Și, un festival pe care l-a generat se numește „Arcello”, având spațiul de desfășurare în Ucraina, bineînțeles că nu se mai poate vorbi de acest lucru și încercăm să-l aducem în luna decembrie în București.

Apoi, eu voi cânta Schumann. Mergem de la preclasicism la romantism. Sunt cele 5 piese în stil popular - o lucrare care mie îmi place foarte, foarte mult. Te duce așa, de la jocuri de copii, până la certurile din familie.

Atanas Krastev este un solist care face o carieră extraordinară pe lângă partea pedagogică pe care o desfășoară la Universitatea din Sofia. Este pasionat, pur și simplu, de muzică contemporană. Acest concert de o compozitoare care face acum carieră... este la New York Philharmonic, Berlin Philharmonic... e la foarte mare modă această Tabakova. Este o bulgăroaică în interpretarea unui bulgar. Și, mi s-a spus din partea orchestranților că este una dintre cele mai frumoase muzici contemporante pe care le-au cântat în ultima vreme.

Și, bineînțeles, eu sunt mândru că terminăm la Sala Radio, pentru că aici este practic casa mea profesională.

Cu acest concert se încheie Festivalul CellEAST. Aș vrea să știu care sunt concluziile acestei ediții, mai ales având în vedere inițiativele pe care le-ați luat în sens pedagogic?

Profilul de festival de violoncele are și această parte educațională: masterclass-urile „MiniCellos” pentru violonceliști mici, până la 14 ani, și „Future CellEAST”, la care studiază cei mai mari dintre cursanți. Au avut parte de câte trei lecții fiecare, cu trei profesori diferiți. Acesta este conceptul nostru, cred că este unic și diversitatea asta pedagogică îi ajută să se dezvolte mult mai repede pentru că dau de informații care sunt diversificate. Bineînțeles, nu există în muzică un adevăr absolut. Și asta este cel mai frumos, că ei se informează foarte repede. Nu este timp de aplicare întotdeauna într-un masterclass, depinde de viteza de aprofundare a fiecăruia, dar, cu siguranță, procesarea informației durează. Îmi amintesc când eram tânăr și mergeam la masterclass-uri că era atât de frumos că, parcă, luni de zile, între 3 și 6 luni, eu puneam în practică informațiile pe care poate atunci nu le puteam activa.

Care sunt ecourile din partea profesorilor care au participat la masterclass-uri?

Bineînțeles că suntem impresionați cu toții de numărul de înscriși nu numai la masterclass-uri. Acum am adus prima ediție de CellEAST Competition, concursul CellEAST. Și dacă noi am zis că facem o ediție de probă - prima ediție e întotdeauna cea mai grea, cea mai fragilă - ne-am trezit cu 70 de participanți selectați. Au fost mult mai mulți înscriși. Și, totuși, pentru eficientizarea cheltuielilor lor, nu au venit toți pentru că nu ar fi avut multe șanse unii dintre ei, și-atunci i-am "cruțat". Au fost unii care nu s-au calificat și s-au prezentat totuși la masterclass, cu dorința de a învăța, ceea ce a fost extraordinar și bineînțeles că au fost acceptați. Acești toți soliști... practic, toți care au venit au fost invitați în CellEAST Festival, au avut câte ceva de cântat, au fost soliști cu orchestra, au fost soliști în grupuri de violoncele.

Concluziile sunt extraordinare! Am avut peste 100 de participanți la masterclass-uri și la concurs. Cred că pentru cursanții care au venit aici și competitori, marele premiu pentru toți este pregătirea pentru acest concurs, pentru masterclass. Tu faci o pregătire, tu faci un studiu pe care poate dacă n-ai fi avut o țintă, un target, n-ai fi făcut această muncă. Așa că toți au plecat de aici cu un plus.