Valentina Naforniţă este una dintre cele mai apreciate tinere soprane ale momentului. Cu toate acestea, participarea sa la ediţia din acest an a Concursului Internaţional "Singer of the World" organizat de BBC la Cardiff între 12-19 iunie - una dintre cele mai importante competiţii de canto din lume - a însemnat o surpriză de proporţii. Juriul a fost alcătuit din nume mari ale scenei lirice internaţionale, precum soprana Kiri Te Kanawa, mezzo-soprana Marilyn Horne şi baritonul Håkan Hagegård. Deşi a fost cea mai tânără dintre cei 20 de finalişti ai competiţiei, soprana originară din Republica Moldova a primit atât Marele Premiu din partea juriului, cât şi Premiul Publicului "Dame Joan Sutherland". Am avut aşadar motive întemeiate pentru a o invita la dialog, de îndată ce a păşit pe tărâm românesc.

Valentina Naforniţă, tocmai te-ai întors de la Concursul Internaţional Singer of the World de la Cardiff - în postura de câştigătoare a competiţiei. Cum simţi urmările acestui succes?

A fost o experienţă extraordinară să fiu acolo şi să lucrez cu oameni deosebiţi - a fost fantastic. Încă mă simt foarte fericită şi sper că vor urma proiecte numeroase şi interesante: deja m-au contactat diferiţi agenţi şi acum suntem în pregătiri.

Deşi cea mai tânără dintre participanţi, ai fost favorita juriului şi a publicului. Cum ai descrie atmosfera concursului şi cum te-ai simţit printre ceilalţi concurenţi?

Atmosfera a fost superbă; iniţial parcă nici nu am fi fost la un concurs, nu se simţea deloc spiritul de competiţie. Însă pe măsură ce timpul a trecut, cu cât parcurgeam etapele concursului şi aflam rezultatele, a început să se simtă tensiunea specifică oricărei competiţii, tensiune care este însă absolut normală. A fost o atmosferă plăcută de concurs, pentru că oricum ne-am susţinut unii pe alţii.

Ai ales un repertoriu dificil - de la Cavatina Luciei di Lammermoor până la Cântecul lunii din "Rusalka" de Dvorák. Cum reuşeşti tu să te transformi în funcţie de caracterul fiecărei lucrări pe care o interpretezi?

Într-adevăr, aceasta este una dintre cele mai dificile provocări pentru noi, iar la concurs a fost cu atât mai greu, cu cât emoţiile şi presiunea psihică au fost mai mari decât de obicei. E foarte dificil să fii pe scenă, să cânţi trei arii una după alta şi să te transpui în pielea unor personaje diferite pe parcursul a doar câteva minute. Este nevoie de o mare concentrare, dar dacă îţi doreşti şi îţi place cu adevărat să faci acest lucru, merită şi nu este imposibil. Cred că mi se potriveşte stilul belcanto - de aceea am făcut Lucia, de aceea am făcut Je veux vivre din "Romeo şi Julieta" de Gounod în prima etapă - deci momentan mă simt foarte bine pe acest stil.