"Ce mare ansamblu va prelua Sir Simon Rattle în Marea Britanie?" a fost una dintre marile întrebări ale începutului de an 2015 care şi-a găsit de curând un răspuns fericit: Orchestra Simfonică din Londra. Rezolvarea a generat, însă, o alta, cel puţin la fel de interesantă: cum se va numi succesorul lui Rattle în fruntea Filarmonicii din Berlin, din 2018? Ei bine, cei 124 de membri ai orchestrei vor începe să caute soluţia democratic, prin vot secret, prima rundă fiind programată pentru 11 mai.

Alegerea nu va fi deloc una uşoară având în vedere renumele instituţiei, umbra marilor dirijori care i-au scris istoria şi situaţia actuală internaţională în ceea ce priveşte potenţialii pretendenţi. Jurnalistul Tom Service, în articolul pe care îl publică The Guardian ieri pe această temă, subliniază două mari categorii separate de o breşă temporală: cea a dirijorilor tineri, în jur de 30 de ani, cu carisma considerată obligatorie dar fără cine ştie ce experienţă şi cea a şefilor de orchestră veneraţi dar şi venerabili. O a treia soluţie - a artiştilor cu vârsta de aproximativ 50 de ani, care să ofere balanţa potrivită între energie, experienţă şi ambiţie, nu pare să fie în consonanţă cu viziunea Filarmonicii din capitala Germaniei în ultimii ani.

Alegerea nu va fi, deci, una prea uşoară, derularea mai multor runde de vot părând un scenariu foarte probabil. Între dirijorii care au profilul unui viitor director artistic şi dirijor principal la Filarmonica berlineză: Daniel Barenboim, Andris Nelsons, Gustavo Dudamel, Mariss Jansons, Yannick Nézet-Séguin, Riccardo Chailly, Riccardo Muti. O menţiune specială pentru Christian Thielemann, acum dirijor principal al Capelei de Stat din Dresda care, la 55 de ani, pare a fi singurul dintre cei enumeraţi care corespunde echilibrului mai înainte amintit.