Arhivă : Agenda de concert
Înapoi
Muzica umbrelor - concert vocal-simfonic la Filarmonica de Stat din Oradea
Publicul orădean este invitat joi, 11 noiembrie, ora 19.00 la Catedrala Romano - Catolică, din Oradea pentru a audia concertul Muzica umbrelor, o incursiune muzicală încărcată de emoție și simbolism. Programul acestui eveniment gravitează în jurul morții, oferind ascultătorilor alinare și speranță. Seara debutează cu lucrarea lui Edward Elgar Sospiri, op. 70, compusă cu puțin timp înaintea declanșării Primului Război Mondial și este scrisă pentru orchestră de coarde, harpă și orgă. Inițial, piesa trebuia să poarte numele Soupir d'Amour (Suspin de dragoste) însă, intensitatea sentimentelor create de muzica lui Elgar, l-a făcut pe compozitor să îi schimbe numele în italienescul Sospiri (Suspine). Premiera acesteia a avut loc la 15 august 1914 în Queen's Hall, Londra, iar piesa a fost dedicată violonistului Billy Reed, un prieten vechi al compozitorului. Seara se conțină cu Kindertodtenlieder, o lucrare ce a fost forma sa originală o colecție de 428 de poeme de Friedrich Rückert, scrise între 1833 și 1834, care surprindeau emoția și durerea autorului pricinuite de pierderea a doi dintre copii săi. Aceste poeme au primit o formă muzicală în anul 1904, atunci când Gustav Mahler le-a îmbrăcat într-un ciclu muzical pentru voce și orchestră
Adagio pentru coarde, op.11 de Samuel Barber continuă acest periplu muzical, compoziția fiind construită în mare parte pe un motiv repetitiv alcătuit din trei note. Melodia întregii lucrări este caracterizată de o melancolie profundă, iar pe măsură ce discursul sonor se dezvoltă, frazele devin din ce în ce mai ample, tensiunea acumulată inundă întreg discursul muzical. Melancolia ne ca purta și prin Cântecele și dansurile morții, colecție dedicată vocii și pianului ce s-a născut pe muzica compozitorului rus Modest Mussorgsky și pe versurile poetului Arseny Golenishchev-Kutuzov. Ciclul cuprinde patru piese care reflectă moartea în forma realistă din Rusia secolului al XIX-lea, prin temele abordate. Primul lied, Cântec de leagăn ilustrează moartea unui bebeluș, cel de-al doilea, Serenada exprimă moartea unei femei tinere. Trepak este lucrarea care creionează un țăran băut, care își pierde viața sub zăpezile viscolului, iar ultimul lied, Mareșalul exprimă moartea unui mareșal pe câmpul de luptă. Finalul serii va umple spațiul sacru al Catedralei Romano- Catolice cu finalul tragic al poveștii de dragoste dintre personajele centrale din Moartea Melisandei, ultima parte din suita Pelléas et Mélisande. Suita a servit drept muzică incidentală pentru piesa de teatru cu același nume, scrisă de Maurice Maeterlinck. Jean Sibelius a compus inițial 10 părți, reducând apoi la 9, iar premiera a avut loc la Teatrul Suedez din Helsinki la 17 martie 1905, fiind dirijată chiar de către compozitor.
Aceste piese de o încărcătură deosebită vor fi puse în valoare de baritonul Florin Estefan, originar din Oradea. Aceasta a început studiul cântului vocal la Facultatea de Muzică din Oradea, apoi s-a perfecționat la Cardiff și Florența, lucrând cu nume mari ai artei scenice, precum Dennis O'Neill, Mariana Nicolesco, Ileana Cotrubaș și Viorica Cortez. Începând cu perioada studenției, Florin Estefan a participat la numeroase concursuri, unde a fost distins cu diferite premii, printre care: Premiul I la Concursul Național "Sabin Drăgoi" Timișoara, premiul I în anul 2003 la Concursul Internațional "Hariclea Darclee" Brăila și premiul al II-lea la Concursul Internațional de Canto "Arta Florescu" București. În anul 2005, baritonul a participat la premiera mondială a Integralei Liedurilor de George Enescu din Japonia. Repertoriul baritonului cuprinde atât creații scenice, cât și lucrări vocal-simfonice, printre rolurile abordate de acesta se numără Enrico din "Lucia di Lammermoor" de G. Donizetti, Marcello din "Boema" și Sharpless din "Madama Butterfly" din creația pucciniană, Germont din "Traviata" de G. Verdi și altele. În prezent, Florin Estefan este solist și manager general al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și cadru didactic la Academia de Muzică "Gheorghe Dima".
Dirijorul Vladimir Lungu născut în Republica Moldova, a absolvit Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, studiind cu dirijori renumiți precum Petru Sbârcea și Gheorghe Victor Dumănescu. Cariera dirijorală a început-o la Opera Națională Română din Cluj-Napoca în anul 2002, unde și-a desfășurat activitatea timp de 5 ani. În continuare, Vladimir Lungu a devenit dirijor al Operei de Stat din orașul Mersin, Turcia, preluând din 2009 și poziția de director artistic. Acesta s-a aflat la pupitrul dirijoral al orchestrelor din România, Tucia, Republica Moldova și Republica Cehă. În anul 2013, Vladimir Lungu a primit distincția de "Dirijorul Anului", acordată de Turkey Lions Club. Din anul 2015, acesta și-a început cariera didactică la Conservatorul de Stat din Izmir, continuând de asemenea și colaborarea cu Opera de Stat Izmir.
Atenție: Spectacolul conține imagini și texte ce nu sunt recomandate persoanelor cu vârsta sub 16 ani!
Biletele pentru concert s-au pus în vânzare pe platforma bilete.ro (https://www.bilete.ro/muzica-umberlor/), pe site-ul și la Casa de bilete a Filarmonicii de Stat din Oradea.
Urmăriți-ne pe:
www.facebook.com/filarmonicaoradea