Scriitorul şi criticul literar Mircea Martin

Evident că nu sunt de acord, pentru că noi trebuie să contribuim la susţinerea acestor instituţii naţionale şi aş zice în primul rând a radioului, care este o instituţie - prin canalele sale - cu totul şi cu totul vrednică de respect. Este instituţia care nu şi-a pierdut în nici un fel prestigiul câştigat de-a lungul anilor şi ar fi mare păcat ca să sufere sau să se degradeze din motive pur materiale.

*

Artistul vizual Dan Perjovschi, despre importanţa independenţei editoriale a Radio România şi a TVR:

Asta cu Radioul şi cu Televiziunea publică sunt poveşti vechi. Politicul încearcă mereu să pună mâna, să influenţeze, să aibă sub control instituţiile astea care, în ultima vreme, au devenit centrale şi importante pentru că restul presei româneşti s-a tabloidizat extrem. Acum dacă e să depindă Televiziunea şi Radioul direct de fonduri alocate de Guvern cu acordul Parlamentului e evident că asta e o mutare politică; e evident că autonomia acestor instituţii e pusă în chestiune sau, măcar parţial, partea de autonomie a lor e pusă în chestiune.

Asta mi se pare evident… şi mai ales că vine aşa, cu găleata de scoateri de taxe, şi mai ales că vine acum în campanie electorală, şi mai ales că vine fără nici un fel de discuţie publică… e evident că e o manevră prin care se doreşte controlul total al acestor instituţii. În mod normal, într-o ţară normală, instituţiile publice ar trebui să fie publice şi să nu existe algoritmi politici sau chestii politice care aşază în capul lor personaje care convin puterii temporare din respectiva perioadă. În mod normal, instituţiile astea trebuie să fie cât se poate de independente ca să poată critica în linişte sau să aibă o viziune independentă asupra societăţii. Cred că e destul de simplu. Tot ce se întâmplă în perioada asta electorală e suspect.

* 

Scriitorul și jurnalistul Mircea Vasilescu - articol la www.adevarul.ro

Ascultați Radio România? Eu da. Și "Actualități", și "Cultural", și "Muzical". Și Radio București, pe FM. Ba chiar și "Antena Satelor" am ascultat câteodată, de curiozitate (că altminteri nu prea intru "în target"). Întreb pentru că am auzit multă lume emițând păreri despre Radio România, dar la întrebarea "asculți, de ți-ai format păreri?" răspunsul e fâstâcit. Cînd nu e de-a dreptul "nu, dar am auzit că...".

Așadar, pot să spun că Radio România își face treaba, își respectă misiunea de post public. Putem discuta, desigur, despre problemele postului public, despre erorile de management, despre calitatea unor programe, despre orice. Dar, în ansamblu, cred că e o instituție care funcționează bine. Spre deosebire de TVR, a reușit, în tranziție, să-și păstreze o anume neutralitate în fața schimbărilor politice (chit că directorii au fost numiți politic, pentru că așa-i legea în România). Spre deosebire de TVR, a reușit să funcționeze bine din punct de vedere financiar, fără să acumuleze datorii. Și, mai ales, a reușit să îmbine misiunea publică cu audiența: Radio România Actualități e cel mai ascultat post de radio.

Televiziunea publică, în schimb, a ratat cam tot: audiența e jalnică, datoriile sunt enorme, misiunea publică s-a pierdut în peisaj, după ani întregi în care TVR a fost jucăria preferată a partidelor și a politicienilor.

În acest context, îmi e greu să înțeleg de ce, de multe ori, cele două instituții sunt tratate "la pachet". Bunăoară, acum: parlamentul a votat o lege prin care se elimină unele taxe și impozite, printre care taxa pentru radio și TV. E o lege populistă, pentru că vin alegerile și parlamentarii își cumpără voturile dând alegătorilor senzația că vor plăti mai puține taxe. Sper că cetățenii (sau cei mai mulți dintre ei) s-au prins că, după ce vor fi aleși, parlamentarii vor reintroduce alte taxe, pe ușa din dos. Dar nu populismul e problema acum, ci inconștiența.

TVR are datorii enorme, pe care nu le va putea plăti într-un viitor previzibil, așa că are nevoie de niște măsuri speciale. În schimb, radioul public, care funcționează bine, se vede aruncat într-o aventură pentru supraviețuire care riscă să-l aducă exact în situația în care e acum TVR: dependent de politică și incapabil să se susțină financiar. Cetățenii plătesc 2 lei și 50 de bani pe lună pentru radioul public, adică mai nimic pentru buzunarul lor (chiar și pentru oamenii cei mai săraci). Dar din acești bani radioul își poate susține activitatea. Fără ei, e la mâna parlamentului și a guvernului, care trebuie să aloce bani din buget.

Ce se va întâmpla dacă legea va fi promulgată nu e greu de imaginat, tocmai pentru că avem precedentul televiziunii: vor începe tăieri și reduceri, pentru că "țara e săracă, nu putem mai mult". De unde vor începe tăierile? Pariez că de la Radio România Muzical și Radio România Cultural. Așa s-a întâmplat și la televiziune: s-a desființat TVR Cultural (care oricum avea un buget minuscul), cu promisiunea (nerespectată) că TVR 2 va deveni "cultural". Așa se va întâmpla și la radio, dacă se elimină taxa: se va tăia de la cultură. Căci, pentru parlamentarii români, cultura e o cheltuială inutilă. Iar interesul public și misiunea publică a radioului (care înseamnă și educație, și cultură) sunt chestiuni prea abstracte pentru a putea fi înțelese de mulți dintre politicienii români. Asta în cazul în care le-ar păsa. Dar dacă au legiferat eliminarea taxelor la grămadă, riscând să pună pe butuci radioul public, e o dovadă că nu le pasă.

Observ că și președintele Klaus Iohannis i-a primit lunea trecută pe șefii celor două instituții - Radio România și TVR - tot împreună. Cred că prima mișcare ar fi să înțelegem că e vorba despre instituții diferite și situații diferite. Sper, totuși, ca peședintele să nu promulge legea. Ce-i drept, dacă o retrimite în Parlament, nu putem avea mari așteptări: parlamentarii o vor ține pe-a lor. Așadar, ce-ar mai fi de făcut? La Praga, cu câțiva ani în urmă, 100.000 de cetățeni au ieșit în stradă în ziua de Crăciun pentru a protesta că primul-ministru numise la conducerea televiziunii publice un om de-al său. La noi, protestează cineva pentru a susține, bunăoară, radioul și misiunea sa publică? Mă tem că nu. Nici măcar publicul nu mai pare preocupat de interesul public.

Bloggerul Andrei Cismaru - articol din 4 noiembrie 2016

De ce nu am separa taxa radio de taxa tv?

Mă gândeam la legea populistă a lui Dragnea și ai lui de a scoate nu știu câte taxe, inclusiv taxa de radio și tv. Bineînțeles că tot poporul a aplaudat ideea de a le tăia fondurile celor de la TVR.

Pentru că toată lumea se gândește automat la televiziune când aude de taxa aia, nicidecum și la radio.

Televiziunea da, sunt perfect de acord să nu primească nici un ban de la populație având în vedere că nu mai are demult vreo utilitate publică. Nici interes nu mai prezintă, fiind inclusă în audiențe de rușine. Cred că nici cei 700000 de angajați nu se uită la vreun canal al tvr.

Dar cu radio-ul ce avem? Dacă mă întrebați pe mine, eu pentru radio aș plăti chiar mai mult de cei 2,5 lei pe lună.

Pe lângă faptul că sunt fan al matinalului de la Cultural, ascult România Actualități când plec la drum lung. Destul de des. Și să nu uităm că Antena Satelor rupe la audiență. România Muzical e mai în spate ca audiență, dar stă destul de bine.

Societatea română de radio putem spune că își dace treaba. Tocmai d-asta aș propune să fie separate taxele. Să le dăm cui merită. Pus un management performant și dat drumul să facă treabă. Simplu.

Și da, o țară normală are nevoie de radio și televiziune de stat. E nevoie de un canal cu acoperire națională unde să poată fi transmisă informația către populație în cazuri speciale, în situații de urgență sau de calamitate.

Dar nu trebuie să fie politizate, căpușate, conduse păgubos în funcție de interesele celor care stăpânesc puterea la un moment dat.