ACUM:
22.00
Grădina de... sunete (R)
Marea muzică, dincolo de cuvinte: într-o grădină paradisiacă.
Urmează: 0.00 Nocturn jazz Portrete ale celor mai importanți oameni din jazz.
Apoi: 0.55 Imnul de stat

Arhivă : Cronici Înapoi

AUDIO. Un 'Bărbier' de Rossini între tradițional și modern - premieră a Operei Naționale București

Publicat: vineri, 11 Noiembrie 2016 , ora 13.26

Un nou Bărbier rossinian a fost prezentat joi, 10 noiembrie 2016, pe scena Operei Naționale bucureștene. Regia, scenografia, mișcarea scenică și designul de lumini îi aparțin italianului Matteo Mazzoni, care a mai montat această creație rossiniană și pe scena Operei din Iași, în stagiunea trecută. O abordare destul de proaspătă, ce l-a avut în distribuție pe baritonul Iordache Basalic, revenit după mulți ani în rolul Figaro, precum și cântăreți italieni: mezzosoprana Marina Comparato - Rosina, tenorul Alessandro Luciano - Almaviva, baritonul Roberto Abbondanza - un minunat Bartolo, cu o pronunție impecabilă. Împreună cu ei s-au aflat pe scenă, în rolul lui Basilio basul Ramaz Chikviladze din Georgia - cu voce impresionantă, iar în rolul Bertei soprana Ana Donose de la Opera Națională Română din Iași. Au putut fi urmăriți Ionuț Gavrilă - Fiorello și Sergentul și Alin Mânzat - Notarul.

Corul a sunat, ca de obicei, excelent, iar orchestra, în afara unor mici scăpări în partidele suflătorilor, m-a surprins foarte plăcut prin precizie și omogenitate. La pupitrul dirijoral s-a aflat Marcello Mottadelli, noul coordonator muzical al Operei bucureștene.

Viziunea regizorală a imprimat agilitate și un firesc pe care mai rar îl simțim pe scena de operă, compensând, cumva, lipsa de agilitate (absolut necesară în redarea acestei partituri) a unora dintre soliști.

Impresiile compozitorului Dan Dediu, unul dintre muzicienii prezenți în public: "montarea mi se pare foarte fresh, cu multe idei. Regia și luminile îmi plac. Nu se face abuz de proiecție; proiecția e parte integrantă din montare și ajută foarte mult la decuparea spațiului. Mi-a plăcut scenografia și… bineînțeles nu e o noutate că se plimbă în diferite secole - începe în secolul Beaumarchais și ajunge în secolul XXI - dar mi se pare că a fost făcută cu convingere și chiar cu umor. Sigur, sunt și lucruri discutabile. Vocile mi se pare că nu prea pătrund din cauza acusticii. Sigur că în recitative e ok. Nu aș pune pedală la clavecin, că sună altfel destul de modernist. Orchestra sună foarte bine, curat. Mi-a plăcut stilul imprimat de dirijor, care este încă prudent. Vocile… Don Bartolo, Don Basilio. Celelalte… poate că nu s-au încălzit încă la pauză. În orice caz, e o muncă de echipă și mi-au plăcut și costumele foarte mult."

În sala Operei a fost prezent și criticul muzical Anca Florea: "Ar putea fi o montare agreabilă, cu planuri suprapuse, cu compartimentări care permit mișcarea, în principiu alertă. Ceea ce mie, cel puțin, nu-mi place este faptul că totul este îngroșat. Mă refer la regie, la mișcare, la conceperea personajelor. E mult prea încărcat, mult prea mult. Am avut senzația că regizorul a vrut să pună de toate. Este o montare pe care toată lumea o aștepta, ca să schimbe ceva ce a urmărit multe generații."

Bărbierul din Sevilla este o operă bufă în două acte scrisă de Gioachino Rossini - al cărui chip a apărut proiectat pe scenă aseară - în 1816. Acțiunea are loc în Spania jumătății de secol XVIII, libretul fiind scris de Cesare Sterbini pe baza piesei omonime a lui Beaumarchais; acesta preia, la rândul lui, subiectul unei farse populare, Finta Pazza, transformându-l într-o capodoperă a comediei franceze. Premiera operei a avut loc în 20 februarie 1816 la Teatro Argentina din Roma.

Sâmbătă, 12 noiembrie 2016, puteți urmări a doua distribuție a spectacolului, cu baritonul Adrian Mărcan în rolul lui Figaro, mezzo-soprana Maria Jinga în Rosina, tenorul Tiberius Simu în rolul Contelui Almaviva, baritonul Vicențiu Țăranu - interpret al lui Don Bartolo și basul Horia Sandu - Don Basilio. Ora de începere a spectacolului este 18.30.

Reportaj realizat de Irina Cristina Vasilescu