Ateneul Român - edificiu emblematic al culturii româneşti, martor sau, poate, mai corect ar fi să-l numim gazdă a atâtor decenii de viaţă muzicală bucureşteană, cu evenimente deosebite, foarte multe fiind legate de Stagiunile Filarmonicii George Enescu. În această săptămână, Orchestra Simfonică şi corul marchează printr-un afiş special aniversarea celor 7 decenii de viaţă ale maestrului Horia Andreescu: Suita a II-a de George Enescu şi Simfonia a IX-a de Beethoven.

Ieri seară, o sală plină cu publicul abonat dar şi cu oaspeţi speciali (am recunoscut în loji şi muzicieni de peste hotare prezenţi pe scenele noastre în această perioadă, veniţi să participe la acest eveniment) l-a aplaudat pe maestrul Horia Andreescu atunci când - înainte de primele note ale Suitei a II-a de Enescu - a primit din partea dlui Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii, Medalia şi diploma de onoare ale Societăţii Culturale Ateneul Român, medalia fiind emisă cu prilejul marcării unui secol şi jumătate de la înfiinţarea societăţii. După elementul "surpriză" al acestui moment festiv, programul serii s-a derulat la cote impresionante ale dinamismului şi energiei interpretative... Vervă, tempo-uri alerte jonglând cu robusteţea dar şi cu nuanţările poetice ale unora dintre paginile enesciene, amploarea volumelor orchestrale şi concentrarea discursului simfonic - iată câteva dintre aspectele reliefate de această variantă. Energia gesturilor dirijorale s-a materializat în iureşul imaginilor sonore, reliefate cu forţă şi vivacitate, cu spiritul exuberanţei tinereşti.

Afişul cu lucrări de Enescu şi Beethoven a ilustrat două coordonate repertoriale cărora Horia Andreescu le-a acordat constant atenţie pe parcursul întregii sale cariere, aşa cum remarca la finalul serii şi Iosif Ion Prunner, dirijorul Corului Filarmonicii:

"A fost un concert deosebit nu numai prin faptul că maestrul Horia Andreescu a aniversat o frumoasă vârstă şi atâţia ani de activitate alături de Orchestra şi de Corul Filarmonicii "George Enescu", cu multe, multe succese (şi mi-aduc aminte - de exemplu - de mai multe participări deosebite împreună cu maestrul la Festivalul "Enescu"), iar în plan personal mi-aduc aminte de debutul meu la Filarmonica din Ploieşti, ca pianist, cu maestrul Andreescu dirijor, am cântat Concertul nr.4 de Beethoven... Aşa că, peste ani, îi port o prietenie muzicală, un respect şi o preţuire deosebite."

Monumentala Simfonie a IX-a de Beethoven a răsunat în aceeaşi ambiaţă a energiei vulcanice prin care dirijorul Horia Andreescu a vrut parcă să sublinieze acest moment aniversar: clocot dramatic, fugatto-uri spectaculos construite, impetuozitate interpretativă. În acest context emoţionant am remarcat excelenta rostire a corzilor grave în recitativele din ultima parte a simfoniei, dar şi emoţia care a marcat unele intervenţii ale suflătorilor. În nota generală a dinamismului interpretativ a rezonat şi Corul pregătiti de Iosif Ion Prunner şi grupul celor 4 solişti vocali aflaţi pe scenă: soprana Anna Gillinham, mezzosoprana Liliana Ciucă, tenorul Marius Vlad Budoiu şi basul Gelu Dobrea.

O seară festivă în care dirijorul Horia Andreescu a fost nu numai muzicianul aniversat, ci şi veritabilul nucleu de energie şi vervă interpretativă al programului ales!