La Ateneul Român am avut ocazia aseară, 21 iulie 2015, să ascult Orchestra de Tineret a Germaniei. Mai exact una dintre orchestrele germane de tineret - cea în care membrii au vârste cuprinse între 15 şi 21 de ani. Concertul, înscris în cadrul festivalului 'Vară magică', a fost unul foarte plăcut şi a conţinut un program echilibrat.

Seara s-a deschis cu Simfonia Clasică de Serghei Prokofiev. Tinerii muzicieni şi-au îndeplinit cu succes îndatoririle interpretative şi au adus lucrării culoarea potrivită. A urmat Primăvara Apalaşă de Aaron Copland, prezentată într-o formulă instrumentală restrânsă. Am remarcat talentul deosebit al clarinetistului şi al flautistei.

După pauză am putut asculta lucrarea de forţă a serii: Simfonia Italiană de Felix Mendelssohn. S-a simţit instant buna cunoaştere a lucrării şi plăcerea de a o interpreta. Dirijorul Patrick Lange, cel care s-a aflat în fruntea orchestrei, s-a dovedit a fi unul foarte eficient. Fără a face uz de gesturi excesive, a reuşit să obţină tot ce-şi dorea de la muzicieni.

Concertul a fost foarte bine primit de publicul entuziast, care a fost răsplătit cu un bis prelungit, ce a culminat cu Zborul cărăbuşului de Nikolai Rimski Korsakov. După concertul de la Bucureşti, tinerii muzicieni îşi continuă turneul internaţional care îi va duce până în China.

La final am stat de vorbă cu dirijorul Patrick Lange:

A fost o experienţă minunată. Ateneul este o sală minunată şi are o mare tradiţie. O ştiam înainte numai din poze, dar îmi aduce aminte puţin de Musikverein din Viena, are o atmosferă specială. Răspunsul de la public a fost unul extraordinar ir experienţa a fost una minunată.

Am constatat o energie extraordinară pe care aţi împărtăşit-o cu orchestra, mai ales pentru Simfonia Italiană. Cum a luat naştere acest program?

La început am avut doar Mendelssohn-ul, iar apoi ne-am gândit ce am putea pune în contrast şi aşa am ajuns la Simfonia Clasică. La mijloc am câutat să punem o lucrare mai scurtă, care să ofere posibilitatea auzului să respire. E interesant să auzi o instrumentaţie mai mică, voci soliste, care pot exprima mult mai bine anumite înţelesuri. În Simfonia lui Mendelssohn vezi peisajul Italiei, iar în lucrarea lui Copland pe cel al Americii. Şi asta a fost o legătură între lucrări.