Teseo (1713) este una dintre cele mai valoroase lucrări scrise de Haendel pentru scena de teatru liric. Pe lista operelor marelui compozitor poartă numărul 9. Când a compus-o, Händel avea 27 de ani. Textul este o prelucrare după celebrul libret scris de Philippe Quinault şi folosit de Lully pentru al său Thésée prezentat în 1675 la curtea lui Ludovic al XIVlea. Pe această bază literară Händel a scris singura sa operă în cinci acte. Doar puţini contratenori au astăzi curajul să abordeze rolul titular. Presa de specialitate îl consideră pe contratenorul de origine română Valer Săbăduş cel mai bun dintre ei. Are o tehnică spectaculoasă, un timbru special, minunat, o respiraţie parcă fără de sfârşit şi o forţă de expresie copleşitoare. M-am convins de toate aceste calităţi excepţionale, ascultându-l vineri 27 februarie în spectacolul inclus pe agenda ediţiei 2015 a Festivalului Händel de la Karlsruhe, Germania. La final, am avut impresia că sala se dărâmă sub asaltul aplauzelor şi ovaţiilor unui public alcătuit din haendelieni împătimiţi şi mai ales cunoscători, înnebuniţi de-a dreptul de plăcerea unei experienţe unice.

Cine este (pentru publicul din România!) contratenorul Valer Săbăduş, cel care a semnat de curând un contract de exsclusivitate cu Sony Classics şi care este considerat în lumea internaţională a teatrului liric, lider al generaţiei sale de voci atât de speciale ? S-a născut în 1986 la Arad şi la 17 ani a început să îşi lucreze vocea de contreatenor la Şcoala Superioară de Muzică din München, clasa prof. Gabriele Fuchs. În 2013 termină cu brio un masterat în teatru muzical la Academia Bavareză de Teatru «August Everding». Între timp, cariera sa prinde aripi. În 2009, pe scena de la Prinzregententheater din München cântă rolul titular din opera lui Vivaldi Orlando furioso şi în 2011 obţine un succes răsunător cu rolul Iarba din partitura redescoperită Didonae Abbandonata (1742) de Adolph Hasse. La 23 de ani, Valer Săbăduş debutează cu brio sub bagheta lui Riccardo Mutti în Festivalul de Paşti de la Salzburg cu rolul Adrasto din opera Demofoonte de Niccolo Jomelli. La Festivalul Händel de la Karlsruhe apare pentru prima oară în anul 2011 în Armindo din opera Partenope. Primul său compact disc se numeşte Hasse Reloadet, cuprinde pagini muzicale din creaţia genialului reprezentant al barocului târziu şi este distins cu Premiul German al Discului în anul 2012.

A fost o şansă şi o imensă plăcere să îl pot asculta într-un spectacol liric extraordinar, ca acest Teseo de Haendel sub bagheta reputatului blockflötist Michael Form (din 2014 directorul Academiei Internaţionale Händel de la Karlsruhe), cu concursul celebrului ansamblu baroc Haendel Solisten. Regia minimalistă este semnată de Daniel Pfluger care concepe mişcările personajelor în spaţiile tridimensionale ale unor proiecţii video în 3D realizate de Benedikt Dichgans şi Philipp Engelhardt.

Muzica barocă este un spaţiu liber, deschis demonstraţiilor de virtuozitate, atât instrumentale cât şi vocale. Sub tirania absolută a unei singure reguli: fiecare ornament să aibă acoperire şi să servească sporirii expresivităţii. Sunt celebre ariile da capo, alcătuite din trei sectiuni, în care cea de-a treia este, practic, o reluare a primeia, de care se deosebeşte doar prin ornamentarea liniei melodice, pe care fiecare cântăreţ o făcea după disponibilităţile vocale dar şi după experienţa şi sensibilitatea proprii. Pentru acest Teseo dirijorul Michael Form a iniţiat şi dus la bun sfârşit un proiect unic prin care şase arii mari au fost ornamentate de trei specialişti recunoscuţi ai tehnicii interpretative baroce, Juan Manuel Quintana din Buenos Aires, Thomas Leininger din Basel şi Alessandro Ciccolini din Senigallia. Munca lor va rămâne document şi model pentru generaţiile viitoare de interpreţi. Celelalte arii au fost şi ele ornamentate şi fixate pe pagină, prin colaborarea dintre dirijorul Michael Form şi cântăreţii de cea mai bună reputaţia în practica muzicală barocă contemporană. Distribuţia gândită de Haendel cere pentru Teseo nu mai puţin de trei contratenori şi fiecare rol în parte este o provocare. La premiera din 1713 rolurile Teseo şi Egeo au fost interpretate de castrati iar rolul Arcane de o altistă celebră în epocă, Jane Barbier, în travesti. La Karlsruhe au excelat în acest atât de original Teseo românul Valer Săbăduş în rolul titular, italianul Flavio Ferri-Benedetti în Egeo şi austriacul Terry Wey în Arcane. În rolurile feminine au încântat soprana cubaneză Yetzabel Arias Fernandez - Agilea, soprana italianca Roberta Invernizzi - Medeea, soprana din Karlsruhe Larissa Waspi - Clizia. Sunt nume mai puţin cunoscute la noi dar care sunt scrise cu majuscule în istoria contemporană a spectacolului de operă barocă. La Karlsruhe ajung numai cei mai buni dintre cei buni. Nu degeaba la ediţia 2014, Festivalul Händel a atins un nou record - 15.500 de oaspeţi din întreaga lume.