Turneul Flautul de Aur a trecut deja de jumătate. Marţi, 4 iunie 2013, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail au cântat… biss-uri la Ploieşti în al patrulea recital din turneu.

"A fost un regal. Un regal! Doi oameni de aur, superlativul absolut."

Aţi ascultat o scurtă părere a unei spectatoare impresionată de recitalul oferit la Ploieşti de Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail. Miniaturile alese pentru concertele din acest turneu au avut darul de a ţine în priză publicul de la Ploieşti. Mulţi spectatori dând din cap sau bătând uşor din picior atunci când recunoşteau acordurile.

"Artiştilor, în general, nu, le place foarte mult să fie aplaudaţi" - flautistul Ion Bogdan Ştefănescu - "de fapt pentru asta şi apar pe scenă. Nu e un fel de paranoia, dar totuşi reacţia publicului contează enorm pentru sufletul nostru şi de data aceasta, cred că vom avea parte de aplauze furtunoase la fiecare trei-patru minute. Sper că noi vom fi foarte buni, dar în orice caz, muzica este excepţională şi-şi va merita aplauzele cu prisosinţă."

Aţi ascultat un fragment din "Jocul ţambalelor" a lui Johnny Răducanu. Ion Bogdan Ştefănescu a abordat aceste recitaluri într-o manieră diferită, preferând să şi vorbească cu publicul.

Iată-l aici, povestind despre o întâmplare prin care a trecut muzicologul Iosif Sava în Statele Unite:

"Iosif Sava - am plecat la New York, am traversat oceanul, unde m-a invitat la el acasă un mare colecţionar de jazz. Ce credeţi că avea cel mai de preţ printre discurile sale? Un disc Electrecord. Şi mi-a spus: în seara aceasta vom asculta un great blackman from Romania - Johnny Răducanu."

Concertul s-a încheiat în forţă cu o polkă, ce i-a făcut pe spectatori să aplaude minute în şir, astfel că recitalurile de biss-uri a mai avut nevoie de un bis.

„Superb. Superb. Mi-au plăcut toate, pentru că eu sunt un meloman înrăit, am vrut chiar să fac Conservatorul, şi nu e prima dată când le-am auzit, dar prima dată când le ascult în formula aceasta şi în formaţia aceasta, a celor doi care sunt absolut străluciţi.”

Din păcate, sala Filarmonicii din Ploieşti nu a fost decât pe jumătate plină. Şi am încercat să aflu o posibilă explicaţie:

„Este o concepţie care ne deranjează, pentru că muzica nu se mai studiază în mod  serios în şcoală, familia n-are nici o contribuţie poate, în cele mai multe cazuri, şi cea mai mare parte din populaţia de vârstă medie şi tânără se îndreaptă spre nişte genuri care umplu piaţa, dar aici unde sunt adevăratele comori ale culturii şi artei, vin nu atât de mulţi cum ne-am aşteptat."