Stagiunea de marţi seara a propus - în data de 10 aprilie 2012, în obişnuitul loc de desfăşurare, Sala mică a Ateneului Român - un eveniment deosebit, la care Filarmonica "George Enescu", pe lângă partenerul obişnuit - Radio România Muzical, a avut în calitate de partener co-organizator Fundaţia "Remember Enescu". A rezultat un concert de muzică veche care a marcat cei 300 de ani împliniţi de la naşterea regelui Frederic al II-lea al Prusiei - o personalitate istorică binecunoscută, a cărui pasiune pentru muzică şi relaţiile deosebite cu marii muzicieni ai timpului său i-au crescut faima şi aprecierea în posteritate.

Hajo Wienroth şi Fernanda Romila - doi artişti devotaţi muzicii vechi

Doi artişti de excepţie, cunoscuţi prin devotamentul pentru muzica, instrumentele şi modul special de interpretare al acestei zone stilistice au fost invitaţi în faţa publicului bucureştean - Hajo Wienroth la flaut traversier şi Fernanda Romila la clavecin. Muzicianul german se află de mulţi ani în prim-planul scenei de profil europene, ca membru şi solist al orchestrelor de top ale genului, cât şi ca promotor al muzicii vechi şi baroce, prin transcripţii şi chiar lucrări nou publicate. Clavecinista, organista şi compozitoarea Fernanda Romila este foarte des întâlnită în această postură, colaborând cu multe ansambluri de profil de un înalt nivel artistic.

Interes deosebit al melomanilor pentru muzica veche

În faţa unui public numeros, care a depăşit numeric locurile Sălii mici a Ateneului, cei doi muzicieni au prezentat un program de sonate care a debutat cu o creaţie scrisă chiar de Frederic al II-lea. A fost pentru mulţi dintre cei prezenţi o surpriză plăcută, puţini fiind cei care ştiau că regele Prusiei a fost şi autorul a 120 de sonate în această formulă. Celelalte sonate care au urmat ne-au purtat prin creaţiile marilor muzicieni contemporani acestuia - Johann Joachim Quantz, Johann Adolph Scheibe şi, bineînţeles, membrii familiei Bach: Johann Sebastian, Johann Christian şi Carl Philipp Emmanuel Bach. Hajo Wienroth şi Fernanda Romila le-au interpretat într-un stil ireproşabil la instrumentele lor recreate după originale de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu o plăcere şi lejeritate bine receptate de public. Dealtfel, cel mai important câştig al recitalului acestei săptămâni poate fi considerat cel al confirmării unui interes deosebit al melomanilor pentru muzica veche interpretată la un nivel european.