La conferinţa de presă organizată miercuri, 5 mai 2010, în Aula Palatului Cantacuzino din Capitală de UCMR-ADA au participat Adrian Iorgulescu, preşedintele organizaţiei, domnul Mitko Chatalbashev, directorul pentru Europa al Confederaţiei Internaţionale a Societăţilor Autorilor şi Compozitorilor (organizaţie la care sunt afiliate 225 de societăţi de gestiune din 118 ţări) şi domnul Ronald Mooij, secretarul general al Biroului Internaţional pentru Drepturi Mecanice, înfiinţat în 1929, care grupează 54 de societăţi din 51 de ţări. Iată o companie selectă, internaţională, care a adus în discuţie câteva subiecte destul de fierbinţi privind drepturile de autor din România.

Înainte de toate trebuie menţionat că UCMR-ADA a găzduit în zilele de 5 şi 6 mai 2010 Comitetul Tehnic de Distribuţie al Confederaţiei Internaţionale a Societăţilor Autorilor şi Compozitorilor, comitet care se întâlneşte anual şi care iată, are loc şi la Bucureşti, printre participanţi numărându-se 45 de societăţi de gen din peste 40 de ţări. Cei doi reprezentanţi ai organizaţiilor amintite mai sus au subliniat aprecierea pe care o au faţă de performanţele UCMR-ADA, ceea ce a determinat alegerea oraşului Bucureşti ca gazdă a comitetului pentru acest an.

După această introducere cordială, au urmat şi anunţurile mai sensibile. Astfel, am aflat că, la cererea UCMR-ADA, Curtea Constituţională a României a declarat ca neconstituţional textul ce prevedea exonerarea operatorilor de cablu de la plata remuneraţiilor care se cuvin autorilor pentru retransmiterea prin cablu a operelor incluse în programele celor mai importante posturi naţionale de televiziune.

În plus, UCMR-ADA a înaintat către Parlamentul României un proiect de lege care va prevedea, printre altele, obligativitatea posturilor de radio şi de televiziune de a rezerva din timpul anual de transmisie o proporţie de cel puţin 60% operelor de origine română. De asemenea, nu mai puţin de 40% din spaţiul de emisie anual ar trebui rezervat operelor de expresie originală română. Nerespectarea acestor cifre ar atrage măsuri punitive de ordin financiar. Domnul Adrian Iorgulescu a subliniat că acest proiect de lege are în spate nu mai puţin de 6500 de semnături de adeziune.

Tot cu ocazia conferinţei de presă, a fost prezentat şi un clasament al persoanelor care câştigă cel mai mult de pe urma încasării drepturilor de autor, top din care nu lipsesc nume cunoscute ale showbiz-ului autohton, dar din care nu face parte nici măcar un compozitor sau interpret de muzică clasică. Rămâne deschisă întrebarea la care Adrian Iorgulescu s-a ferit să dea un răspuns clar, despre cât de mult va ajuta această lege, dacă va fi promulgată, la impulsionarea creativităţii şi implicit a creşterii valorice a operelor româneşti, comparativ cu cele internaţionale.